3 lecţii pe care le putem învăţa, pe timp de coronavirus, din lupta cu tuberculoza

Suntem în plină pandemie de coronavirus, iar guvernele, medicii, oamenii de ştiinţă din întreaga lume se luptă pentru a găsi o soluţie de a opri răspândirea virusului. Peter Sands, director executiv la The Global Fund, o organizaţie ce luptă printre altele pentru stoparea tuberculozei, spune că ar trebui să reflectăm asupra lecţiilor pe care le-am putea extrage din lupta lungă şi încă neterminată împotriva tuberculozei – cea mai mortală boală infecţioasă din lume care ucide aproape 1,5 milioane de oameni pe an.

Prima lecţie a celei mai mortale boli contagioase

În prima jumătate a secolului al douăzecilea, tuberculoza a fost cel mai mare criminal din Europa, America de Nord şi Japonia. Campaniile masive, desfăşurarea cercetării pentru a găsi cele mai bune antibiotice, dar şi evoluţia sănătăţii publice au dus, în cele din urmă, la dispariţia TBC-ului din zonele cu economii avansate. Pe de altă altă parte, în zonele defavorizate, TBC este încă uluitor de prezent. Aproape o treime din populaţia lumii are tuberculoză în stare latentă şi poartă bacteria, cu toate că nu prezintă simptome, în timp ce aproape 10 milioane de oameni se îmbolnăvesc anual – din care 15% mor. În zilele noastre, TBC este în mod disproporţionat o boală a săracilor, a celor marginalizaţi, a celor fără voce publică. Se găseşte mai degrabă în mahalale, în închisori, în lagăre de refugiaţi, în rândul săracilor din mediul rural, în rândul celor care trăiesc cu HIV.

Cu toate acestea, în ciuda faptului că este responsabilă pentru mai multe decese decât orice altă boală infecţioasă, tuberculoza atrage puţini bani şi puţină atenţie. Investind aproximativ 700 de milioane de dolari pe an, The Global Fund este de departe cea mai mare sursă de finanţare externă, oferind aproape 70% din asistenţa internaţională totală ţărilor care luptă împotriva tuberculozei. Acest buget este mai mic decât bugetul anual al unui spital de top din Londra sau New York.

Recomandări

Tuberculoza: consecinţe grave

Tuberculoza, o problemă de sănătate

A doua lecţie: virusurile produc mutaţii mai periculoase

Peter Sands spune că o a doua lecţie pe care ar trebui să o învăţăm din lupta cu tuberculoza este că agenţii patogeni fac constant mutaţii şi devin mai periculoşi. Tuberculoza are o formă rezistentă la medicamente, cunoscută sub denumirea de MDR-TB. Aceasta nu poate fi tratată cu antibiotice convenţionale şi necesită un tratament mult mai scump, pe o durată de 6-9 luni, adesea cu reacţii adverse urâte. Mai rău, majoritatea celor care contractează MDR-TB nu sunt diagnosticaţi în mod corespunzător şi aproape jumătate dintre ei mor. Această formă a tuberculozei a fost descrisă ca „o altă formă de Ebola”: la fel de fatală, mult mai contagioasă, iar aceasta afectează deja aproximativ 500.000 de oameni pe an în fiecare regiune a lumii.

A treia lecţie: orice boală oricât de gravă poate fi combătută

O lecţie pozitivă pe care o putem extrage din lupta împotriva tuberculozei este că şi cea mai gravă boală poate fi combătută. TBC a devenit relativ rară în economiile avansate. Decesele totale cauzate de tuberculoză au scăzut cu aproximativ 40% între 2000 şi 2018. Numărul persoanelor „dispărute” cu TBC – cele care nu sunt diagnosticate şi nici nu sunt tratate – a scăzut brusc începând cu anul 2018. Noile tratamente pentru TB MDR îmbunătăţesc semnificativ ratele de supravieţuire. Fondul global, alături de parteneri precum Organizaţia Mondală a Sănătăţii MS, Parteneriatul Stop Tuberculoza şi UnitAid, au jucat un rol esenţial în aceste realizări, investind în abordări inovatoare pentru găsirea unui leac, diagnosticarea şi tratarea pacienţilor cu TBC.

Mai există alţi doi factori care leagă TBC de COVID-19. Primul este punctul evident că ambele sunt afecţiuni respiratorii. Cu toate că încă învăţăm despre COVID-19, dovezile sugerează că persoanele cu tuberculoză vor fi printre cele mai vulnerabile. TBC afectează multe dintre persoanele cu risc de COVID-19: persoane cu boli autoimune subiacente sau boli respiratorii cronice, persoane care nu îşi pot permite sau nu pot accesa îngrijiri medicale, persoane aflate în condiţii de igienă precară precum închisorile, mahalalele şi taberele de refugiaţi. Contractarea virusului COVID-19 pentru un pacient care are deja tuberculoză va fi extrem de periculoasă.

“Al doilea aspect constă în faptul că unele dintre instrumentele pe care le folosim pentru combaterea tuberculozei pot juca un rol esenţial în lupta împotriva COVID-19”, spune Peter Sands. De exemplu, în majoritatea ţărilor mai sărace, cele mai distribuite dispozitive de diagnosticare moleculară sunt instrumentele GeneXpert finanţate de Fondul Global. Au fost instalate peste 10.000 de aceste dispozitive în laboratoare din ţările cu venituri mici şi medii şi au fost pregătiţi tehnicieni pentru a le opera. Firma care le produce a primit aprobarea FDA pentru a folosi un cartuş şi pentru COVID-19, la aceste instrumente, iar acest lucru reprezintă o oportunitate de a ajuta ţările să-şi extindă masiv capacităţile de testare COVID-19, atâta timp cât capacităţile de producţie şi preţurile permit acest lucru.

“Pe măsură ce lumea se mobilizează pentru a combate virusul COVID-19, trebuie să învăţăm din modul în care am luptat împotriva altor boli”, a mai spus Peter Sands. Înlăturarea barierelor drepturilor omului pentru îngrijirea sănătăţii, abordarea stigmatelor îndreptate către grupurile cu risc şi persoanele cu boală şi recunoaşterea importanţei comunităţilor în sprijinirea sistemelor de sănătate şi a persoanelor afectate sunt esenţiale pentru o rezolvare eficientă.

Trebuie, de asemenea, să recunoaştem interacţiunile puternice dintre această nouă pandemie şi epidemiile existente. Dacă nu acţionăm pentru atenuarea ameninţării, COVID-19 ar putea duce la o creştere a deceselor la pacienţii cu tuberculoză. Dacă adoptăm o abordare integrată, valorificând infrastructura şi resursele în care am investit deja şi ne orientăm rapid pentru a consolida sistemul de sănătate per ansamblu, putem intensifica lupta împotriva ambelor ameninţări.

Fondul global se angajează să ajute ţările cele mai vulnerabile să lupte împotriva celor trei boli infecţioase care ucid în prezent cele mai multe persoane din întreaga lume – HIV, tuberculoză şi malarie – şi să ajute aceleaşi ţări şi comunităţi să lupte împotriva COVID-19.