4 infecții care au devenit prolifice din cauza pandemiei de Covid-19

Mai multe infecții respiratorii au devenit și mai puternice după Covid-19, află care sunt acestea și de ce.
  • Publicat:
4 infecții care au devenit prolifice din cauza pandemiei de Covid-19
Envato

În timpul restricțiilor privind pandemia de coronavirus, nu numai răspândirea virusului Covid-19 a fost diminuată, ci și multe alte infecții, mai ales pe măsură ce școlile și birourile au rămas închise, iar măștile au devenit aproape o normalitate.

Deși pare că suntem departe de acest moment, repercursiunile încă se resimt: cu dinamica societății la normal, infecțiile sunt din ce în ce mai prezente, și pot fi de data asta mult mai prolifice decât au fost înainte.

Unii dintre experți susțin că lipsa prezenței copiilor în societate pentru o perioadă destul de lungă poate duce la scăderea imunității populației în ansamblul ei.

Patru afecțiuni care devin tot mai prolifice

Infecție cu streptococ de grup A

Streptococul de grup A este o bacterie care se regăsește în gât și pe piele și care cauzează de obicei febră și infecții ale gâtului, cum ar fi infecția streptococică sau scarlatina, conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA. În cazuri extrem de rare poate fi mortal.

În urma unor investigații realizate în decembrie 2022, în Marea Britanie s-a observat o creștere semnificativă a cazurilor cu infecție de acest tip: 2.3 cazuri la 100.000 copii pentru copiii cu vârsta cuprinsă între unu și patru ani, comparativ cu o medie de 0.5 în perioada anterioară. (Conform Agenției de Securitate a Sănătății din Marea Britanie)

Simptome: (bebeluși sau copii până la patru ani):

  • iritabilitate;
  • dificultăți în procesul de trezire;
  • plânsul ascuțit;
  • refuzul de a mânca/consuma lichide;
  • scăderea cantității de urină;
  • membre reci sau dificultăți în procesul de respirație.
4 infecții care au devenit prolifice din cauza pandemiei de Covid-19
Envato

Infecție cu virusul sincițial respirator (RSV)

Un virus respirator comun care provoacă infecții ale plămânilor și ale tractului respirator fie la copiii sub doi ani, fie la adulții mai în vârstă cu afecțiuni preexistente.

Doctor Emily Martin, profesor asociat de epidemiologie la Școala de Sănătate Publică a Universității din Michigan a declarat pentru New York Times că numărul cazurilor ce suferă de această infecție este în creștere tocmai „pentru că cei mici au fost protejați de infecțiile obișnuite în timpul lockdown-ului generat de pandemia de coronavirus.”

Mai mult, dacă un copil „se naște vara și este expus pentru prima dată în timpul iernii, riscă să aibă boli mai grave. În special sugarii, care s-au născut în sau după anul 2020, nu au experimentat primul sezon RSV într-un calendar natural obișnuit”, a completat doctor Martin.

Simptome:

  • strănut;
  • nas înfundat;
  • rinoree.

În cazul bebelușilor cu vârsta sub 6 săptămâni simptomele pot varia și sunt specifice infecțiilor de tract respirator inferior, precum:

  • respirație rapidă (tahipnee);
  • învinețire a pielii (cianoză);
  • deshidratare;
  • tuse;
  • apnee sau stare septică;
  • febră (nu foarte mare);
  • pierderea poftei de mâncare;
  • lipsa poftei de mâncare.

Gripa

În ianuarie 2023 numărul cazurilor de gripă a început să crească alarmantă și în România, dublându-se de la o săptămână la alta, sezonul gripal din acest an fiind și decalat cu câteva săptămâni, mai rapid decât în anii precedenți, așa cum Ministrul Sănătății Rafila a declarat într-o conferință de presă la începutul anului.

Simptome:

  • nas înfundat sau rinoree
  • tuse
  • durere în gât
  • oboseală
  • dureri musculare
  • vărsături și diaree
  • febră

Rezistența microbiană ridicată

Creșterea rezistenței bacteriilor în fața medicamentelor (chiar și împotriva unor antibiotice) poate provoca infecții ale fluxului sanguin, iar această observație a fost făcută încă din primul an al pandemiei de coronavirus, conform unui raport al Organizației Mondială a Sănătății susținut de date colectate din 87 de țări din lume.

Abuzul de antibiotice a ajutat, de fapt, microbii să devină rezistenți la multe tratamente, în timp ce dezvoltarea terapiilor noi este ineficientă, relatează Reuters.

„Ratele de rezistență la antimicrobiene rămân foarte ridicate, iar ‘antibiotice de ultimă instanță’ încep să-și piardă din potență”, a mărturisit doctor Carmem Pessoa-Silva, liderul Global Antimicrobial Resistance Surveillance System, al OMS.

La apariția oricărui simptom de mai sus, este recomandat să cereți părerea medicului dumneavoastră de familie.

Sursă: www.weforum.org

Urmărește CSID.ro pe Google News
Bianca Dragomir - Redactor
De-a lungul timpului redactor la mai multe publicații de lifestyle sau copywriter, Bianca este autoarea cărții „Toți câinii aleargă după fluturi” și, de curând, studentă în cadrul Masterului de Antropologie al SNSPA. Uneori mai schițează poeme, alteori visează cum, într-o zi, va ...
citește mai mult