Te-ai întrebat vreodată oare de ce consumă francezii atât de multă brânză şi dacă nu cumva există o legătură între această afinitate şi starea lor de sănătate generală?
Pentru că şi noi suntem iubitori de brânză, am căutat şi găsit câteva informaţii cruciale cu privire la modalitatea în care consumul de brânzeturi influenţează sănătatea noastră. Pentru că au fost mulţi nutriţionişti care au considerat brânza un aliment inamic sănătăţii, noi am căutat şi găsit 5 motive pentru care trebuie să consumăm brânză! Şi, totuşi, atenţie la cantităţi!
Unii cercetători cred că brânza ar putea explica aşa-numitul paradox francez – şi anume faptul că francezii au rate scăzute de boli de inimă, în ciuda afinităţii lor pentru brânză şi alte alimente bogate în grăsimi, cum ar fi untul şi raţa. De asemenea, există un raport din 2016 care a analizat rezultatele din 31 de studii prospective (cele care urmăresc oamenii de-a lungul vieţii lor) care au comparat dezvoltarea bolilor cardiovasculare în funcţie de consumul de lapte la un anumit număr de subiecţi.
O constatare majoră a descoperit cum consumul zilnic de 50 grame de brânză a fost asociat cu un risc cu până la 18% mai mic de boli de inimă. În British Journal of Nutrition autorii atestă faptul că mineralele precum calciul, potasiul, magneziul şi vitaminele precum riboflavina şi B12 pot juca un rol crucial în reducerea riscului de dezvoltare a bolilor cardiace. O altă constatare cheie: consumul a 15 grame de brânză pe zi ar putea reduce riscul de accident vascular cerebral cu până la 13%.
Consumul a 50 de grame de brânză pe zi poate reduce riscul de a dezvolta diabet de tip 2 cu până la 8%, spune o analiză a studiilor de cohortă din Journal of Clinical Nutrition American. Există mai multe veşti bune care rezultă din acelaşi studiu – persoanele care au mâncat zilnic aproximativ 90 grame de iaurt au avut şi riscuri mai mici.
Un alt studiu efectuat în AJCN, Suedia a constatat faptul că femeile care au mâncat doar 90 grame de brânză au scăzut şi riscul de diabet zaharat de tip 2. De asemenea calciul – care creşte secreţia de insulină şi poate reduce rezistenţa la insulină – poate împiedica boala, spun cercetătorii. Proteinele din zer ar putea juca un rol de asemenea, deoarece pot creşte sensibilitatea la insulină.
OK, o să spuneţi că e o afirmaţie extremă. Dar consumul de brânză într-adevăr te poate ajuta să trăieşti mai mult, afirmă un studiu din 2016 publicat în Jurnalul European de Nutriţie Clinică, care a urmărit 960 de bărbaţi francezi timp de aproape 15 ani pentru a vedea dacă alimentele pe care le-au mâncat au avut vreo legătură cu lungimea vieţii.
Constatare fericită? Consumul de aproximativ 90 grame de brânză pe zi a fost asociat cu o probabilitate de până la 38% mai scăzută ca aceştia să fi murit în timpul studiului. Poate că efectele de scădere a tensiunii arteriale ale calciului joacă un rol crucial, sau capacitatea sa de a reduce absorbţia de grăsime în intestin, scriu cercetătorii.
Dacă vrei să îţi păstrezi sănătatea inimii, ar trebui să incluzi zilnic o gustare de brânză, spun unii cercetători. O analiză în 2015 a studiilor controlate randomizate în Nutrition Reviews a comparat colesterolul sanguin al oamenilor care consumau o dietă prescrisă pe bază de brânză, cu o altă categorie care consuma o dietă prescrisă, dar pe bază de unt. Deşi ambele diete aveau aproximativ aceeaşi cantitate de grăsimi saturate şi calorii, consumatorii de brânzeturi şi-au încheiat studiile cu un nivel scazut de colesterol total şi LDL, comparativ cu omologii lor care consumau dieta pe bază de unt. Modificările colesterolului ar putea fi datorate capacităţii calciului de a traversa grăsimea prin intestine, astfel încât să nu fie absorbit sub formă de calorii asociate (cantitatea de calciu este mult mai mare în brânză decât în unt). Vitamina K2, găsită în produsele lactate fermentate, cum ar fi brânza, poate juca şi ea un rol crucial.
Consumul de aproape o ceaşcă de brânză ricotta pe zi timp de 12 săptămâni a stimulat masa musculară şi îmbunătăţirea echilibrului la adulţii sănătoşi de peste 60 de ani. Cercetătorii studiului – publicat în 2014 în Intervenţii clinice în îmbătrânire – au spus că proteinele din lapte şi zer pot fi importante.