În timp ce majoritatea oamenilor asociază muşchii cu putere, este bine să ştim faptul că aceştia fac mai mult decât a oferi un simplu ajutor pentru ridicarea obiectelor grele. Cei 650 de muşchi din corp controlează mersul pe jos, vorbitul, statul în picioare, mâncatul şi alte funcţii de zi cu zi pe care oamenii le efectuează în mod constant şi ajută de asemenea la menţinerea unei posturi corecte şi la circulaţia sângelui.
Muşchii sunt adesea asociaţi cu activitatea picioarelor, braţelor şi altor membre, dar produc şi mişcări mai subtile, cum ar fi expresiile faciale, mişcări ale ochilor şi respiraţia, afirmă cercetătorii de la National Institute of Health.
Muşchii se divid în trei categorii principale
Sistemul muscular poate fi divizat în trei tipuri de muşchi: scheletici, netezi şi cardiaci.
• Muşchii scheletici sunt singurul ţesut muscular voluntar în corpul uman şi controlează fiecare acţiune pe care o persoană o îndeplineşte în mod conştient. Majoritatea muşchilor scheletici sunt ataşaţi la două oase peste o articulaţie, astfel încât muşchiul serveşte la mutarea unor părţi ale acestor oase mai aproape una de alta.
• Muşchii netezi se găsesc în interiorul organelor, cum ar fi stomacul şi intestinele, precum şi în vasele de sânge. Se numesc netezi, deoarece, spre deosebire de muşchii scheletici, nu au aspectul dungat. Deoarece musculara viscerală este controlată de partea inconştientă a creierului, este cunoscută ca musculatură involuntară, astfel încât nu poate fi controlată de către mintea conştientă.
• Găsit numai în inimă, muşchiul cardiac este un muşchi involuntar responsabil pentru pomparea sângelui în tot corpul. Stimulatorul natural al inimii este compus din muşchiul cardiac care semnalează altor muşchi cardiac nevoia de a se contracta. Ca şi muşchii viscerali, ţesutul muscular cardiac este controlat în mod involuntar.
Muşchii pot suferi diverse boli
Tulburările musculare primare comune includ miopatiile inflamatorii, inclusiv polimiozita, care se caracterizează prin inflamarea şi slăbirea progresivă a muşchilor scheletici; dermatomiozita, care este polimiozita însoţită de o erupţie pe piele; şi miozita corp de incluziune, care se caracterizează prin slăbiciune musculară progresivă. Alte tulburări comune sunt distrofiile musculare şi tulburările musculare metabolice, afirmă cei de la Livescience.com. Distrofia musculară afectează fibrele musculare.
În regiunea gurii sunt concentraţi cei mai mulţi muşchi ai feţei
Emoţiile umane pot fi exprimate doar ca urmare a faptului că faţa este compusă din 4 grupuri principale de muşchi. Cei mai numeroşi se află în zona gurii, astfel încât pentru un simplu zâmbet avem nevoie de punerea în acţiune a 17 de muşchi, pe când pentru a exprima emoţiile negative se vor activa în jur de 43 de muşchi.
Febra musculară este rezultatul dezvoltării masei musculare
Unul dintre motivele pentru care se recomandă exerciţiile fizice variate constă în faptul că diversitatea reduce intensitatea febrei musculare, ca urmare a faptului că masa musculară se va dezvolta uniform, fără a se insista strict pe aceleaşi categorii de muşchi. Variaţi rutina dumneavoastră de exerciţii fizice cât mai des!
Cei mai solicitaţi muşchi ai corpului sunt muşchii ochilor
Din această cauză experţii recomandă pauze cât mai dese la munca pe care o exercitaţi precum şi efectuarea exerciţiilor pentru muşchii ochilor. Acestea au rolul de a menţine vederea sănătoasă şi de a diminua sau preveni într-o proporţie semnificativă problemele care pot apărea la nivelul ochilor.
Muşchii maxilarului dispun de cea mai mare forţă
Cu toate acestea, sunt şi printre cei mai sensibili muşchi, cauzând o serie de probleme precum bruxismul şi dureri la o intensitate ridicată sau blocaje. Pentru a preveni sau diminua aceste probleme, se recomandă exerciţiile regulate şi masarea muşchilor.
În timp ce majoritatea oamenilor asociază muşchii cu putere, este bine să ştim faptul că aceştia fac mai mult decât a oferi un simplu ajutor pentru ridicarea obiectelor grele. Cei 650 de muşchi din corp controlează mersul pe jos, vorbitul, statul în picioare, mâncatul şi alte funcţii de zi cu zi pe care oamenii le efectuează în mod constant şi ajută de asemenea la menţinerea unei posturi corecte şi la circulaţia sângelui.