Una dintre investigațiile cele mai recomandate de specialiști pentru femeile care au împlinit deja vârsta de 40 de ani este încă învăluită în incertitudine.
Plecând de la cele mai frecvente întrebări pe care le primește, Dr. Narcis Cristian Mașala, medic primar radiologie-imagistică medicală, ne demontează toate miturile și prejudecățile despre mamografie.
FALS: Împlinirea vârstei de 40 de ani este doar un reper statistic, nicidecum limita strictă dintre indicație și contraindicație. În principiu, în cazul unei paciente mai tinere, sânii sunt mai denși, iar cancerul este mai greu de diagnosticat prin mamografie. Prin urmare, valoarea diagnostică a mamografiei este din ce în ce mai mare pe măsură ce femeia înaintează în vârstă.
Dar cel mai important avantaj al mamografiei este că depistează în 100% din cazuri exact acea formă de cancer ce nu poate fi diagnosticată cu precizie nici la palpare, nici la ecografie, nici la RMN, adică cea cu microcalcificări polimorfe, indiferent cât de dens este sânul și indiferent cât de tânără este pacienta.
Prin urmare, dacă medicul curant are vreo suspiciune de cancer mamar, îi va putea solicita pacientei o mamografie chiar dacă nu a împlinit vârsta de 40 de ani.
FALS: Mamografia trebuie să intre în lista de investigații anuale chiar și înainte de 40 de ani dacă pacienta are rude de gradul întâi diagnosticate cu cancer de sân înainte de vârsta de 50 de ani.
În această situație, mamografia anuală este indicată începând cu 10 ani mai devreme decât vârsta acelui diagnostic. De exemplu, dacă mama a fost diagnosticată cu cancer de sân la vârsta de 40 de ani, atunci fiica va face prima mamografie de control la 30 de ani.
FALS: Cele două investigații se completează foarte bine, iar dacă sânii sunt denși, ecografia după mamografie va aduce detalii valoroase. În plus, la ecografie vor putea fi examinate axilele în întregime, evaluând grupele limfoganglionare locale, lucru care la mamografie nu este posibil.
FALS: Nu. Nicio metodă radiologică nu este absolută, dar aspectul radiologic, indiferent de metodă – mamografie, ecografie sau RMN -, va dicta pașii următori.
Dacă există modificări cu aspect benign, pacienta va fi monitorizată în continuare anual sau la 6 luni, iar dacă există modificări suspecte pentru cancer, diagnosticul definitiv va fi stabilit prin recoltarea de țesut prin puncție sau prin excizie.
FALS: Trebuie să știți că în cazul mamografiei, compresia sânului nu se face automat de către aparat, indiferent cât de performant, de nou și de scump este mamograful, ci este ajustată de către operator sau de către medic, în funcție de cât suportă pacienta.
Compresia se face lent și progresiv, ca pacienta să aibă timp să spună când începe să simtă disconfort. Prin urmare, o mamografie nu trebuie să fie dureroasă.
ADEVARAT: Răspunsul scurt este „da”. Dar întrebarea corectă ar fi „Cât de mult iradiază mamografia?” În acest caz, răspunsul ar fi că o mamografie iradiază la fel de mult ca un zbor cu avionul dus-întors transoceanic.
Un alt răspuns comparativ ar fi că doza primită de pacientă la o mamografie este tot atât cât primește prin iradiere trăind două săptămâni pe planeta noastră.
Cu alte cuvinte, fiecare om de pe această planetă „încasează” în mod involuntar într-un an o cantitate de radiații echivalentă cu 26 de mamografii și iată că supraviețuim onorabil.
FALS: O astfel de situație ar putea apărea doar dacă implantul ar fi fost deteriorat anterior. Sânul cu implant nu este comprimat cu mai mult de 70N (echivalentul a 7 kilograme) în timpul mamografiei, iar implantul a fost construit să reziste la compresii de zeci de ori mai mari.
Astfel, în speranța că miturile și prejudecățile au fost demontate, dr. Narcis Cristian Mașala are câteva recomandări pentru a te pregăti de mamografie astfel încât experiența ta să fie cât mai ușoară: