8 lucruri pe care trebuie să le ştii despre inflamaţie şi dietele anti-inflamatorii

Disecăm unul dintre cele mai des auzite cuvinte cheie din domeniul sănătăţii – inflamaţia – pentru a afla pericolele reale ale acesteia şi pentru a înţelege de ce toată lumea vorbeşte despre ea.

Inflamaţia este un răspuns imun la o infecţie, o iritaţie sau o leziune, doar o parte dintr-un răspuns biologic complex la stimulii dăunători. Cu toate acestea, în ultimii ani subiectul inflamaţiei a devenit unul controversat. A fost asociată cu nenumărate afecţiuni de la atacuri vascular cerebrale la cancer, de la boala Alzheimer până la tulburări ale stării afective, precum anxietatea sau insomnia. Nenumărate studii clinice au ridicat semne de întrebare în privinţa inflamaţiei, iar o multitudine de diete bazate pe alimente cu propietăţi anti-inflamatorii susţin că pot scădea riscul acestor boli grave.

Iată tot ce trebuie să ştii înainte de a-ţi face griji în privinţa inflamaţiei  şi a dietelor anti-inflamatorii. 

Recomandări

Dieta anti-colesterol. Alimentele permise și interzise dacă ai colesterolul crescut

5 vitamine esenţiale în lupta anti-aging şi sursele lor naturale

1. Uneori inflamaţia poate fi un lucru bun pentru organism – de fapt, este o funcţie fundamentală a sistemului tău imunitar

O lovitură, o arsură, o înţepătură sunt factori ce pot declanşa un proces inflamator, deci o inflamaţie. Răspunsul inflamator natural al organismului se manifestă prin simptome precum: roşeaţă, căldură şi umflare. În acest caz inflamaţia este necesară şi reprezintă mecanismul organismului prin care se protejează şi se vindecă. Organismul tău se apără trimiţând celule sistemului pentru a opri bacteriile şi alţi agenţi patogeni. Aceasta este cunoscută sub numele de inflamaţie acută. Tocmai pentru că răspunsul organismului este acut ar trebui să dureze doar pentru câteva ore sau zile, timp în care organismul se protejează şi se vindecă.

2. Organismul este tot timpul într-un fel de stare inflamatorie

Inflamaţia face parte din sistemul tău imunitar. Leziunile şi chiar febra sunt exemple ale răspunsului inflmator, care se asigură că organismul se vindecă. În ciuda agitaţiei din jurul dietelor anti-inflamatorii, nu poţi suprima în întregime o funcţie a organismului – vei avea întotdeauna nevoie de o anumită formă de inflamaţie. De cele mai multe ori, inflamaţia ne salvează prevenindu-ne de bacterii sau a virusuri. În momentul în care aceşti microbi pătrund în organism, inflamaţia porneşte un atac defensiv atât asupra invadatorilor, cât şi asupra ţesutului care a fost infectat. 

3. Când sistemul imunitar are o reacţie exagerată,  ar putea apărea probleme de sănătate

Primul semn că sistemul nostru imunitar îşi depăşeşte limetele este apariţia unei alergiei. Să spunem că ai o alergie la alune, în cazul în care mănânci una sistemul tău imunitar va avea o reacţie alergică severă şi, în funcţie de cât de puternică este alergia, ar putea chiar  declanşa moartea persoanei respective. Boli precum lupusul sau scleroza multiplă (ambele boli autoimune) apar în momentul în care sistemul imunitar nu poate face diferenţa între ceea ce este periculos pentru organism şi ceea ce nu reprezintă un pericol.

Deşi mecanismul este unul clar, nu există încă un tratament pentru majoritatea bolilor autoimune, ci doar medicamentaţie pentru a putea fi ţinute sub control. În cazul diabetului de tip 1, de asemenea o boală autoimună, acesta distruge celulele care produc insulină de la nivelul pancreasului. Artrita reumatoidă este un alt exemplu de boală autoimună care cauzează inflamarea articulaţiilor. Inflamaţia cronică poate afecta şi alte părţi ale organismului, cum ar fi plămânii, nervii sau vasele de sânge.

4. Când auzi oameni vorbind despre pericolul inflamaţiei, se referă la inflamaţia cronică

Spre deosebire de inflamaţia acută – răspunsul organismului la răni sau infecţii – inflamaţia cronică nu are un rol benefic. Mai mult, inflamaţia cronică reprezintă un adevărat pericol pentru sănătate, deoarece simptomele acesteia nu se văd. În cazul inflamaţiei cronice, corpul începe să se atace singur determinând apariţia unor efecte secundare care pot sta la baza multor boli.

Inflamaţia cronică se manifestă diferit de la o persoană la persoană. S-a constatat că inflamaţia cronică poate destabiliza depozitele de colesterol din arterele coronare ducând la apariţia atacurilor de cord şi chiar a celor cerebrale De exemplu, inflamaţia cronică poate creşte de până la 3 ori riscul apariţiei atacurilor de cord. Legătura dintre inflamaţia cronică şi deferite afecţiuni nu a fost complet descifrată de oamenii de ştiinţă.

5. Obezitatea, considerată un simptom al inflamaţiei cronice

Inflamaţia cronică măreşte rezistenţa la insulină, ceea ce înseamnă că nivelul de zahăr din sânge se menţine la un nivel neobişnuit de ridicat. Acest lucru accentuează tendinţa spre obezitate şi diabet. Caroline Apovian, profesor la Boston University School of Medicine explică: „Am observat că inflamaţia cronică este o sursă a obezităţii. Inflamaţia este responsabilă şi de un apetit alimentar compulsiv şi de dificultatea sau incapacitatea de pierde kilogramele în plus.” Specialistul în nutriţie menţionează faptul că organismul răspunde la aceasta prin acumularea de grpăsime, ceea ce duce la activarea moleculelor pro-inflamatorii şi la un influx de celule ale sistemului imunitar, în special cele macrofage, care elimină agenţii patogeni, celulele moarte şi resturile celulare din zona lezată. “Inflamaţia poate duce apoi la boli grave ale inimii şi pancreasului. În acest caz, inflamaţia are un fel de efect de domino: pe măsură ce organismul dezvoltă stratul de grăsime, răspunsurile de tip inflamtor de vor înmulţi şi tot mai multe organe vor fi afectate”, completează Apovian.

6. Există moduri de a ţine sub control inflamaţia (până la un anumit punct!)

Dacă ai o entorsă sau febră nu trebuie să-ţi faci griji. Acestea sunt exemple de inflamaţii care pot fi tratate cu medicamente antiinflamatorii. Lezarea ţesuturilor duce la inflamare şi creşte permeabilitatea vaselor de sânge, urmate de scurgerea de fluid în ţesuturile moi din jurul glezne. Gheaţa combate fluxul sanguin crescut din zona afectată, reduce edemul, roşeaţa şi căldura. Aplicată imediat după accidentare, ea previne apariţia fenomenelor inflamării.

Inflamaţia acută are un scop şi un rol clar, nu este un lucru rău pentru tine, în afara faptului că poate fi dureroasă. Pe de altă parte, într-o afecţiune autoimună organismul se atacă el însuşi pe sine. Până în prezent, medicina nu dispune de o terapie capabilă să elimine această tulburare intervenită în mecanismele de apărare ale organismului. Dar fiecare dintre afecţiuni (scleroza multiplă, artrita reumatoidă sau colopatiile cronice) are un tratament care ajută la ţinerea simptomelor sub control.

7. Alimentele pe care le consumi pot avea efect asupra inflamaţiei din organism – dar nu există un consens în privinţa dietelor anti-inflamatorii

Carbohidraţii procesaţi, orice alimente care conţin grăsimi trans, mezelurile, carnea roşie şi tot ce conţine cantităţi mari de zahăr pot induce inflamaţii în organism şi pot fi asociate cu mai multe probleme de sănătate, explică nutriţionistul Amanda Goldfarb. Pe de altă parte, există nutriţionişti care văp dietele anti-inflamatorii doar ca pe modă. Caroline Apovian spune că aceste diete nu au plan specific care ar putea reduce inflamaţia, ci propun o schimbare o obiceiurilor alimentare. Specialistul în nutriţie crede că este mai eficient să îi spui unui client: “Hai să vedem ce putem schimba în dieta ta” decât “De acum va trebui să urmezi o dietă anti-inflmatorie”. Ideea principală ar fi să reduci alimentele procesate şi să le înlocuieşti cu cât mai unele care reduc inflamaţia precum cele bogate în acizi graşi esenţiali omega 3 (somon, ton, sardine), fructe şi legume, bogate în antioxidanţi şi câteva super-condimente precum ghimbirul, turmericul, scorţişoara sau cardamonul.

Multe dintre aceste diete susţin că accelerează procesul de pierdere a kilogramelor, că reduc riscul apariţiei anumitor boli sau că încetinesc procesul de îmbătrânire. Chiar dacă unii nutriţionişti nu sunt convinşi de folosirea termenului de dietă anti-inflamatorie, toţi sunt de acord că trebui să introduci în dieta ta cât mai multe alimente proaspete. Atunci când mănânci sănătos te vei simţi  mai bine şi vei pierde şi din kilogramele în plus!

8. Dacă îţi faci griji în privinţa inflamaţiei, o dietă sănătoasă este un bun început

Indiferent de numele dietei pe care o urmezi, un regim alimentar care are la bază alimente bogate în antioxidanţi, acizi graşi esenţiali Omega 3, reducerea consumului de zahăr şi a grăsimilor trans este o strategie indiscutabilă pentru o stare de sănătate mai bună şi poate fi de ajutor în limitarea inflamaţiilor care ar putea fi cauzate de dietă. Poate ca cel mai mare avantaj al acestei diete este că nu prezintă riscuri la adresa sănătăţii ci, din contră, protejează inima, previne şi chiar poate ţine sub control diabetul.