Adela Dumitraşcu, oceanograf în Suedia – ”Miliardele de măşti şi mănuşi vor ajunge în ape şi peste ani în mâncarea copiilor noştri”

Am în minte două imagini – cea a ”râului de mănuşi de unică folosinţă” pe care le-am văzut aruncate pe jos într-una dintre excursiile obligatorii către o farmacie din jurul casei într-o după amiză de duminică la început de aprile 2020, când eram cu toţii autoizolaţi la domiciliu în România în plină pandemie. A doua imagine am înregistrat-o pe retină pe 8 martie 2020 şi este reprezentată de acvarii îmbibate cu pahare şi sticle din plastic plasate lângă cele cu meduze, peşti exotici de la celebrul Aqvarium din Berlin unde se specifică anii necesarii descompunerii – 500 de ani pentru o sticlă de plastic şi 200 de ani, respectiv 100 pentru un pahar din plastic.

Am plâns în Bucureşti. Mănuşile aruncate au fost dovada clară că nici acum în plină pandemie, când stăteam în case, izolaţi de aproape toţi şi tot ceea ce ştiam ca fiind normalitate oamenii sunt nepăsători cu natura. Şi cu mediul înconjurător. O lună mai târziu, la început de mai aveam super şansa să stau de vorbă cu oceanograful şi geofizicianul Adela Dumitraşcu, Universitatea din Goteborg, Suedia care tocmai revenise din cea mai mare expediţie arctică din toate timpurile MOSAiC unde a studiat împreună cu alţi cercetători efectele încălzirii globale la Polul Nord. Expediţia a început în septembrie 2019 şi este programată până în octombrie 2020. Adela a plecat în decembrie, iar când a revenit din tărâmul gheţurilor, lumea era cuprinsă deja de pandemia de coronavirus. Printre altele, am întrebat-o despre ce se va întâmpla cu aceste elemente nou apărute în viaţa noastră – măştile şi mănuşile de unică folosinţă.

Recomandări

Adela Dumitraşcu – oceanograf & geofizician – Cum a fost în cea mai mare expediţie polară…

Viaţa de farmacist pe timp de pandemie. Elena: „Am văzut atâtea priviri disperate, încât ne-am încărcat…

Adela Dumitraşcu, oceanograf şi geofizician, foto Steffen Graupner

CSÎD: Adela, ce înseamnă miliardele de măşti, mănuşi de unică folosinţă pentru ape?
Adela Dumitraşcu: Din păcate înseamnă un stres major! Nu există un sistem de reciclare care să funcţioneze 100% şi oamenii în general sunt neglijenţi cu natura. Din păcate mare parte din miliardele de mănuşi şi măşti folosite vor ajunge în oceane într-un final, poate luate de vânt în drum spre groapa de gunoi, după care luate de ape, de râuri sau chiar aruncate intenţionat direct în ape. Mănuşile de unică folosinţă nu sunt biodegradabile chiar dacă este stipulat pe pachet 100% latex de exemplu. Aditivi sunt adăugaţi mereu şi aceste mănuşi vor supravieţui decenii sau chiar sute de ani în gropile de gunoi (ca de exemplu oceanele astăzi). Se pot cumpăra şi mănuşi biodegradabile care rezistă în jur de 5 ani în gropile de gunoi dar câţi dintre noi cumpără acele mănuşi şi se merită de fapt? Mănuşile de unică folosinţă sunt estimate a-şi pierde eficienţa cu 35% după 12 minute de utilizare datorita rupturilor minuscule în timpul folosirii… Şi tot acest plastic va ajunge pe mesele noastre în următoarele generaţii în forma de microplasticuri asimilate de vietăţile marine.

Clorul, spirtul – afectează mediul înconjurător

CSÎD: Totodată, pe oamenii în pandemie folosesc cantităţi mult mai mari de clor, spirt şi alţi dezinfectanţi. Unde ajung? Ce impact au asupra mediului?

Adela Dumitraşcu: Clorul are un impact negativ asupra apelor prin reacţiile cu alte chimicale producând toxine care au o viaţă de lungă durată în ape şi pot afecta multe specii de peşti şi păsări şi bineînţeles oamenii.

CSÎD: Ce soluţii naturale sunt alternativele la clor, spirt?
Adela Dumitraşcu: Sunt alte soluţii de curăţare naturale, la fel de eficiente, care pot fi folosite, de exemplu bicarbonat de sodium cu oţet sau, simplu, săpunul şi apa.
CSÎD: Cum de ajunge atâta plastic în mări şi oceane?
Adela Dumitraşcu: Luate de vânt, râuri şi într-un final ajung în mare; sau aruncate pe jos, pe străzi, la colţuri de bloc, de pe geamurile maşinilor şi ajung din nou cu ploi şi râuri în mare; sau aruncat intenţionat în ape. Odată ajuns în mări şi oceane plasticul se descompune foarte greu în părţi minuscule şi dăunează speciile marine. Prin produsele cosmetice folosite zi de zi, detergenţi, microfibre din haine prin spălare, care conţin microplasticuri şi sunt eliminate în sistemul de canalizare, dar prea mici să fie filtrate. Deci răspunsul scurt la întrebare e prin noi, toţi oamenii!

Suedezii folosesc apă, săpun şi eşarfe în pandemie

CSÎD: Ce  soluţii mai ecologice pentru protecţia anti Sars-Cov-2 sunt folosite în Suedia, ţara în care trăieşti?
Adela Dumitraşcu: În Suedia foarte rar văd oameni folosind măşti şi nu am văzut de fapt pe nimeni cu mănuşi. Dar eşarfele mari în jurul gâtului sunt foarte populare în Suedia şi mulţi le folosesc în loc de mască. Spălatul pe mâini cu apă şi săpun şi dezinfectatul cu soluţii de etanol şi apă sunt la bază. Altfel oamenii respectă recomandările Organizaţiilor de sănătate de a sta acasă la cel mai mic simptom şi de a lucra de acasă sau de a respecta distanţa fizică dacă e posibil. În rest viaţa e destul de normală!

Fotografii Steffen Graupner, Shutterstock, Mădălina Drăgoi