Adevăr şi mit despre bolile moştenite de la părinţi

Sunt frecvente situaţiile în care prin confirmarea unor boli grave ale părinţilor sau bunicilor, copii şi nepoţii îşi pun întrebarea dacă vor avea aceeaşi soartă.

Sunt nenumărate însă şi cazurile în care mulţi tineri au abandonat fumatul, după ce şi-au pierdut unul dintre părinţi care, din cauza fumatului, sfârşiseră cu cancer de plămâni, bucal, gastric sau de pancreas.
Haideţi să vedem care e adevărul legat de această moştenire pe care nimeni nu o vrea în vreun testament.

Cancerul

Recomandări

Diabetul, ameninţarea amară a omului modern

Cancerul tiroidian – cauze, simptome, diagnostic

De multe ori, te întrebi dacă nu cumva sunt mai distrugătoare obiceiurile proaste şi nesănătoase moştenite de la părinţi decât bolile ereditare. În schimb, cancerul de sân, cancerul ovarian, cancerul de prostată şi cancerul colorectal sunt câteva dintre formele de boală, aproximativ 5-10%, care pot fi într-adevăr transmise genetic.

În momentul de faţă există markeri ce pot orienta medicul asupra eventualităţii pacientului de a dezvolta boala şi apoi de a monitoriza tratamentul. Şi despre cancerul gastric se credea că poate fi moştenit genetic. În timp, s-a dovedit că de fapt, tot obiceiurile alimentare nesănătoase din familie sau anumite zone, perpetuează transmiterea bolii la următoarele generaţii. Iar dacă acestea au schimbat obiceiurile de consum, nu au făcut boala.

De exemplu, consumul de alimente conservate prin sărare şi afumare, cum ar fi peştele, porcul şi anumite mezeluri, afectează mucoasa gastrică, favorizând apariţia cancerului de stomac. Un risc ridicat de a dezvolta un astfel de cancer îl au japonezii, care mănâncă multe alimente sărate (peşte, tăiţei, murături), după cum a reieşit în urma unui studiu.
De asemenea, şi francezii riscă sănătatea stomacului deoarece prin tradiţie mănâncă mereu brânzeturi superfermentate şi îmbogăţite cu ciuperci, extrem de iritante pentru mucoasa gastrică.

Cât despre cancerul de col uterin, se ştie că acesta este cauzat în mare parte de infectarea cu HPV, care se transmite însă pe cale sexulă şi nu direct de la mamă la fiică. În plus, mai mulţi membri ai unei familii pot avea diverse forme de cancer, fără să fie însă vorba neapărat despre cancere ereditare.

Unele se dezvoltă din cauza unor gene mutante moştenite de la unul dintre părinţi. Dar chiar dacă cineva moşteneşte o astfel de genă nu înseamnă că va face sigur cancer în timpul vieţii, ci doar că are un risc crescut al acestei maladii.

Mai există şi alte date care au dus la aceste asocieri, cum ar fi greutatea în exces. Printre alte efecte secundare ale greutăţii în plus se află şi riscul de a face mai ales cancer de col, de sân şi endometrial (după menopauză), de prostată, de rinichi şi de colon, din cauza excesului de hormoni secretat şi în ţesuturile adipoase, care favorizează dezvoltarea tumorilor. Prin urmare, e foarte importantă menţinerea unei greutăţi adecvate de-a lungul vieţii şi practicarea timp de 30 de minute zilnic a unei activităţi fizice moderate.

Diabetul

Aceleaşi suspiciuni sunt legate şi de diabet, o afecţiune ce ţine şi de greutatea în exces. Însă există două tipuri de diabet, iar cel de tip 1 poate apărea şi în copilărie, la copii normoponderali. Această formă de diabet are cu siguranţă substrat ereditar şi este legată şi de alţi factori din viaţa intrauterină, comportamentul mamei pre şi postconcepţie, precum şi primii ani de viaţă.

Însă legat de diabetul de tip 2, sau secundar, simplul fapt că o persoană este supraponderală nu înseamnă că va deveni diabetică obligatoriu. Greutatea este un factor de risc, dar sunt foarte multe persoane supraponderale care nu au făcut diabet.

Alţi factori ce favorizează apariţia acestei boli sunt lipsa activităţii fizice, vârsta (peste 45 de ani) ereditatea, nivelul ridicat al colesterolului, presiunea crescută a sângelui.

Apoi, anumite forme ale bolii se pot remite sau ţine sub control fără tratament medicamentos, ci printr-un stil de viaţă sănătos bazat pe o dietă corespunzătoare şi mişcare, precum şi pe renunţarea la fumat.
 

Afecţiuni psihice

Se considera până de curând că anumite boli psihice se moştenesc genetic, cum ar fi schizofrenia, depresia, sindromul bipolar. Cercetări de ultimă oră arată că de fapt doar schizofrenia ar avea cauze genetice în declanşare, celelalte afecţiuni fiind într-adevăr influenţate de anumite probleme de comportament ale părinţilor în copilărie, dar care nu obligă la dezvoltarea bolii.

În cazul schizofreniei, însă, cauzele genetice au o participare de 50% la dezvoltarea bolii. De exemplu, dacă unul dintre părinţi este schizofrenic, copilul are 15% riscuri să facă boala. Printre celelalte cauze recunoscute ale bolii se numără şi stresul psihologic al pacientului, substanţele toxice şi consumul de canabis.

Aşa cum spuneam, comportamentul părinţilor şi mai ales conduita mamei influenţează mult copilul, mai ales starea ei de sănătate a mamei în timpul sarcinii, tratamentele şi riscurile la care se expune.

Printre elementele perturbatoare se numără: dificultăţile la naştere, perturbările precoce în timpul sarcinii, infecţiile virale, vaccinurile şi malnutriţia, lipsa vitaminelor din complexul B şi acidul folic sau alte elemente care perturbă dezvoltarea neuronală a copilului.

Boala Alzheimer

Se pare că există un determinism genetic mare în declanşarea bolii Alzheimer şi există în prezent o serie de teste genetice, cum ar fi depistarea apolipoproteinei E precoce, ce poate orienta fiii sau fiicele pacienţilor cu demenţa Alzheimer despre iminenţa producerii bolii la vârsta a treia.

Însă există o serie de co-factori care duc la declanşarea bolii, cum ar fi problemele cerebrovasculare, depresia şi alte tulburări afective, lipsa de acid folic, deficit de vitamine din complexul B şi de vitamina D.

Pe de altă parte, boala poate fi amânată sau evitată printr-un stil de viaţă activ, cu o alimentaţie bogată în acizi graşi Omega 3, antioxidanţi puternici (Resveratrol), sport şi activităţi fizice zilnice, expunere la lumină şi implicarea în activităţi folositoare, hobby-uri.

Alergiile şi astmul

Au într-adevăr o componentă de determinare genetică, în sensul în care ambii părinţi au alergii sau astm. În aceste familii, riscurile sunt foarte mari pentru copii, dar partea bună este că se poate remite către adolescenţă.

Evident, fumatul mamei în timpul sarcinii, malnutriţia, consumul de alcool etc., agravează riscul, iar alăptatul, o alimentaţie hipoalergenă, sănătoasă, tratamente adecvate ajută la scăderea gravităţii. De asemenea, pe un teren alergen se pot asocia şi alte afecţiuni dermice, cum ar fi psoriazisul.

Alte boli cu greutate

Obezitatea, colesterolul mărit, hipertensiunea arterială fac parte dintr-un sindrom numit “metabolic” ce se considera până acum 20 de ani că poate fi “moştenit”, însă care este de fapt, doar o consecinţă a unui stil alimentar greşit, posibil perpetuat în familie.

Riscul de accident vascular şi infarct din cadrul sindromului metabolic sunt cauzate printre altele şi de acumulări mari de homocisteină, un compus foarte toxic generat în special de consumul în exces de carne roşie şi mezeluri.

La polul opus, familiile care trăiesc în zona mediteraneană sau în zonele nordice şi consumă mult peşte şi salate au un risc aproape de zero de a face boli cardiovasculare.