Suplimentele pentru imunitate la copii: cum se administrează corect?

Suplimentele pentru imunitate au fost create pentru a remedia carenţele de nutrienţi din organism. Însă, în anumite situaţii, suplimentele alimentare pot duce la efecte adverse pentru organism.

Cea mai bună metodă de a fi sănătoşi este prin menţinerea unui sistem imunitar care să funcţioneze corect. Iar acest lucru se obține în primul rând printr-o alimentație corectă, ajustată uneori prin administrare de suplimente.

Dr.  Pop Anca Lucia, medic specialist în medicina de familie şi doctor în știinţe medicale, ne spune cum putem proteja imunitatea copiilor.

Recomandări

Întărirea sistemului imunitar la copii. Cele mai bune alimente care cresc imunitatea

Alimente pe care să le consumăm toamna pentru un sistem imunitar puternic

Ce este imunitatea?

Imunitatea reprezintă sistemul propriu de apărare al organismului, prin care acesta recunoaşte entităţile străine cu care intră în contact direct, pe care le neutralizează – ca diferite de entităţile proprii, pe care le tolerează.

Există două momente-cheie în apărarea imună:

• Patrula de gardă imună – (celulele macrofage, limfocitele citotoxice, imunoglobulinele (G, A, M, E, D), structurile biochimice ale complementului) care intră în contact cu un element ce poate declanşa începerea „războiului”, de regulă o glicoproteină a corpului străin. Patrula de gardă imună trebuie să decidă dacă o entitate este proprie sau străină  – prima etapă –, apoi trebuie să o neutralizeze.
• Să înveţe şi alte celule de la sediul central imunitar (limfocite B din timus, ganglion limfatici) să producă mai multe Imunoglobuline şi limfocite T – răspunsul imun secundar are rolul de a menţine nivelul crescut de atac şi alertă în tot organismul şi să păstreze memoria străinului periculos (imunitate dobândită) în caz că revine la atac peste timp.

Imunitatea la copii

Din toate aceste mecanisme de apărare imună, organismul copilului se naşte doar cu:

• răspunsul imun primar: sistemul de atac al complementului, proteine litice, macrofage şi LT citotoxice;
• componente ale răspunsului imun secundar – Imunoglobuline D educate – provenite direct de la mamă prin intermediul placentei în timpul vieţii intrauterine, active până la vârsta de 4-5 luni;
• componente ale răspunsului imun secundar – Imunoglobuline A educate – provenite de la mamă din laptele de la sân.

La naştere sistemul imun al copilului este imatur, se formează progresiv, prin dezvoltarea naturală a  acestuia, în paralel cu procesul de recunoaştere imună prin contact cu mediul extern, formându-se astfel sistemul imun secundar, compus din Imunoglobuline proprii produse de Limfocitele B proprii şi din limfocite T competente (mature, dezvoltate).

Acest proces durează până la vârsta şcolară, iar până atunci copilul trebuie protejat în aşa fel încât sistemul său imun în plină dezvoltare să facă faţă contactului permanent cu diferiţi germeni.

Cum protejezi imunitatea copilului?

Păstrarea unei igiene corecte a mediului în care trăieşte copilul – o bună igienă personală a copilului şi a persoanelor cu care intră în contact; izolarea copilului în perioade de boală de restul familiei sau retragerea din comunitate (copilul nu mai merge la grădiniţă, şcoală câteva zile).

Evitaţi expunerea celorlalţi membri ai familiei sau comunităţii prin reguli simple de igienă – spălarea mâinilor, folosirea corectă a batistei, comportament la tuse sau strănut şi schimbarea periuţei de dinţi.

Evitaţi fumatul pasiv al copiilor. Copii sunt mai sensibili la cele 4.000 de toxine din fumul de ţigară pentru că sistemul de detoxifiere naturală a copilului este mai puţin dezvoltat, iar frecvenţa respiratorie la copii este mai mare faţă de adult.

Fumul de ţigară imobilizează cilii bronşici ce mătură afară, în permanenţă, germenii din tractul respirator. În prezenţa fumului de ţigară în casă, răcelile copiilor se complică mai des şi durează mai mult. În plus, este afectată dezvoltarea intelectuală a copiilor. Cruţaţi copiii, fumaţi în afara casei, dacă nu puteţi renunţa la fumat.

Somnul asigură un proces accelerat de reparaţie a organismului, copilul trebuie să doarmă minimum 8-10 ore pe zi (începând cu 14-16 ore de la naştere).

Activitatea fizică – de preferat în aer liber şi în familie, este esenţială pentru păstrarea vitalităţii organismului. Activitatea fizică regulată creşte eficienţa celulelor Natural Killer (NK). Copilul nu trebuie izolat în casă la orice adiere de vânt.

Stabilitate psihoemoţională – poate fi obţinută printr-o rutină corectă şi un bun exemplu din partea familiei.

O atmosferă calmă, lipsită de conflict, asigură un aparat imun mai puternic. Recent sunt recomandate de specialiştii din universităţi reputate exerciţii de prezenţă conştientă, de capacitate specială a atenţiei, respectiv abordare pozitivă, amănunţită a mediului intern sau extern, derivate din tehnicile meditaţiei.

Alimentaţie corectă şi echilibrată – pe cât posibil, dacă sănătatea mamei şi copilului permit, pentru a transfera pe o durată cât mai mare de timp molecule ale sistemului imun al mamei din lapte, copilul trebuie alăptat la sân.

Alimentaţia diversificată trebuie să conţină o cantitate corespunzătoare de nutrienţi (vitamine, minerale, fitonutrienţi) pentru vârsta copilului. Se foloseşte termenul de „a mânca după culorile curcubeului”. Aportul de apă trebuie să fie corespunzător vârstei, de la 100 mL/kg corp pe zi până la 3 ani, la 80-60 mL/kg corp peste 3 ani.

Suplimentele alimentare – aceste alimente concentrate care aduc suplimentar nutrienţi în organism, se pot recomanda fără prescripţie medicală  pornind de la premisele:

• Copilul are carenţe nutriţionale – mineralele si vitaminele vor corecta carenţele nutriţionale şi astfel va fi competent în apărarea imună;
• În această perioadă copilul are nevoi crescute nutriţionale şi ne asigurăm că nu va dezvolta carenţe (prin aport de vitamina D sau mai precis celebrul Vigantol)
• Copilul nu are carenţe – însă există anumiţi nutrienţi cu roluri speciale imunomodulatoare, de regulă de origine apicolă, vegetală sau piscicolă sau chiar microorganisme, care au dovedit clinic susţinerea şi stimularea sistemului imunitar în lupta cu organismele străine.

Când poţi administra suplimente pentru imunitate la copii?

De regulă părinţii administrează suplimente copiilor fără o recomandare medicală, de aceea vă recomand să cereţi  sfatul medicului sau farmacistului când şi cât timp poţi administra suplimentele copilului pentru a avea efect.

• Până la un an copilul se află sub supravegherea unui medic pediatru mai special, neonatologul. Până la un an se recomandă deseori suplimentarea Vitaminei C pentru imunitate, ulei de peşte, împreună cu Vitamina D, calciu şi fier.

Administrarea suplimentelor alimentare la copilul sub un an, sub formă de picături sau prin formule de lapte speciale, se va face însă numai cu recomandarea medicului. Dacă se respectă regulile de igienă şi dietă de mai sus, copilul va putea susţine lupta cu germenii de mediu în timp ce îşi formează sistemul imun, fără a se suplimenta.

• După vârsta de un an până la 3 ani o alimentaţie şi igienă corectă susţin sănătatea copilului fără a fi necesare suplimente. Se pot administra însă în forma pe care copilul o tolerează –  picături, siropuri, pulberi sau când e posibil, comprimate de supt cu vitamina C (forma non-acidă din plante), vitamina A (din morcovi, cătină, cartof dulce).

Dacă suntem siguri că nu are predispoziţie la alergii, îi puteţi administra copilului ulei de peşte sau produse apicole (miere, propolis, polen, lăptişor de matcă),  suplimentare de Zinc (cu rol dovedit în susţinerea sistemului imun), suplimentare cu extracte de lapte (colostru cu conţinut de Imunoglobuline din lapte de vacă), suplimente cu lactoferină (cu rol bacteriostatic) sau pre şi probiotice din iaurt sau pulbere, toate acestea cu avizul medicului şi al farmacistului.

• După vârsta de 3 ani – copilul intră în comunitate, iar gradul de expunere la germeni creşte exponenţial. Se pot administra cele de mai sus în cure de toamnă-iarnă-primavară.

Se mai recomandă extracte de echinaceea, fructe de soc, cătină, usturoi, ceapă, piper, oregano, rozmarin, cimbru, pin, chimen negru, ghimbir, hrean, muştar. Pentru susţinerea de fond se pot recomanda multivitamine şi minerale, de preferinţă de origine naturală şi fără excipienţi artificiali.

Beneficiile suplimentelor pentru imunitate

• Vitaminele şi mineralele vor completa carenţe nutriţionale ce nu se manifestă clinic ci doar slăbesc apărarea organismului (ex. Calciu, vitamina D, fierul, zinc, seleniu);
• Suplimentele alimentare vor susţine sistemul imunitar şi vor ajuta organismul să se refacă eficient în timpul apărării imune (de ex. Vitamina C, zincul, echinaceea, soc, salvie, sparanghel, broccoli, mentă, lămâie, grepfrut);
• Vor ajuta sistemul imun să neutralizeze anumiţi germeni prin acţiunea directă – plante cu rol dovedit antimicrobian local (de ex. extracte de usturoi, ceapă, piper, oregano, rozmarin, cimbru, pin, chimen negru, ghimbir, hrean, muştar);
• Vor antrena sistemul imunitar şi îl vor face mai pregătit în contact cu germenii specifici.
• Vor aduce un plus de energie şi aport în componente structurale necesare organismului în procesul de reparaţie după o infecţie (de ex. Vitamina C, A, D, acid folic, zinc, fier, magneziu, ulei de peşte, omega 3, coenzima Q10, coenzima E1, spirulina, polen).
• Vor favoriza expectoraţia – extracte de iederă, acetilcisteină, extract de ridiche neagră, nalbă, pătlagină, tei, pin.

Pot face suplimentele mai mult rău decât bine?

Suplimentele alimentare au fost create pentru a remedia carenţele de nutrienţi din organism. Însă, în anumite situaţii, suplimentele alimentare pot duce la efecte adverse pentru organism:

• Alergii: alimente şi suplimente alimentare alergizante – apicole, piscicole vegetale (soia, peşte, apicole, lapte, gluten, nuci, anumite plante etc.) pot declanşa reacţii anafilactice, edem Quincke ce pot duce la deces prin sufocare;
• Supradozări de vitamine liposolubile (A, D, E, K) cu hipervitaminoze toxice;
• Interacţiuni aliment-aliment: anumite principii active îşi antagonizează efectul dacă sunt administrate împreună (calciu şi fitaţii din fibre, zincul şi fierul etc);
• Interacţiuni aliment-medicament: anumite principii active interacţionează cu medicamente co-administrate (ex. Ibuprofen şi extract de usturoi);
• Calitatea produsului şi producătorului – adulterări ale plantei sau sursei naturale cu substanţe toxice metale grele (plumb, cadmiu, mercur – atenţie la sursa suplimentului şi producător, anumite ţări cu tradiţie în terapii naturiste tolerează doze mari de metale grele şi la copii), substanţe medicamentoase interzise, substanţe naturale accidentale (o specie de plantă cu alta asemănătoare), accidental o plantă cu alta (adulterări prin contaminare încrucişată în procesul de producţie). Produsele standardizate, autorizate, produse la standarde farmaceutice (G.M.P.) de producţie şi control al materiei prime sunt cele mai sigure din punctul de vedere al calităţii.
• Acumularea dozelor – ca şi la medicamente, însumaţi cantităţile dintr-un ingredient dacă luaţi mai multe formule, individual sunt ok, adunate dau doza toxică. Vorbiţi cu farmacistul.

Contraindicaţii: principii active cu potenţial toxic prin supradozare la copil sau adulţi cu ingrediente toxice (consum de ceai de anason stelat chinezesc (Illicium verum) adulterat cu ceai de anason stelat japonez (illicium anisatum) – alterări neurologice la 7 copii (Ludlow 2004) sau prin acumulare (argint coloidal cu risc de argirism);
Precauţii: excipienţi cu siguranţă incertă la copil – coloranţi, îndulcitori, conservanţi, aromatizanţi de sinteză – fac preţul accesibil şi dau culori, arome, gust tentant, dar periculos pentru copil prin acumulare.

Suplimente alimentare pentru imunitate ce pot fi administrate copiilor fără riscuri

Toate principiile active enunţate mai sus pot fi administrate în siguranţă dacă sunt de provenienţă alimentară şi nu declanşează alergie. În forma concentrată, se vor administra conform recomandărilor valorilor nutriţionale de referinţă şi a datelor din prospectul produsului, fiind preparate cu diferite concentraţii de principii active. Cele mai concentrate şi sigure forme sunt cele cu grad farmaceutic (extracte standardizate).

• Vitamina C – poate fi administrată în siguranţă la copii peste 1 an în doza recomandată zilnic. Fiind solubilă în apă se elimină prin urină. Pentru a evita hiperaciditatea se recomandă forme de vitamina C non-acidă. Însă şi aceasta poate fi supradozată, cu simptome de greaţă, vărsături, diaree, bufeuri, cefalee, oboseală, tulburări de somn la copii, hiperaciditate etc. Alegeţi vitamina C din măceşe, acerola, citrice, legume bogate în această vitamină;
• Ulei de peşte sau omega 3;
• Ceaiuri de mentă, soc, echinaceea, ghimbir, muşeţel, tei;
• Expectorante din pătlagină, soc, ridiche neagră, tei, pin, acetil cisteină;
• Pre-probiotice din iaurt sau pulbere, colostru;
• Suplimente cu zinc – în doza recomandată de medic;
• Extract de chimen negru.

Întrebaţi farmacistul sau medicul când utilizaţi un supliment alimentar, tratamente cu plante sau alte remedii naturale. Toate acestea pot interacţiona între ele sau cu medicamentele. Atenţie la calitatea şi provenienţa producţiei!