Afecţiuni ale sânilor: de la nodulii inofensivi la cancerul mamar!

Structura sânului femeii este remarcabilă şi complexă. În cea mai mare parte, sânul unei femei este format din ţesut gras şi conjunctiv. Aceste ţesuturi alcătuiesc o reţea de vase de sânge şi de glande producătoare de lapte, numite lobuli.

Pentru a înţelege bolile şi disfuncţionalităţile care afectează sânii, este foarte important să ştim cum funcţionează normal sânul.

Recomandări

Cum tratăm crizele în diabet (şoc insulinic, hiperglicemie, cetoacidoza diabetică)

Picioare umflate? Descoperă 6 cauze care pot da acest simptom!

Hormonii joacă un rol major atât în dezvoltarea sânului cât şi în schimbările sânilor în funcţie de diferitele stadii ale vieţii.

Recomandări

Cum tratăm crizele în diabet (şoc insulinic, hiperglicemie, cetoacidoza diabetică)

Picioare umflate? Descoperă 6 cauze care pot da acest simptom!

De la pubertate până după menopauză, sânii unei femei se schimbă pe măsură ce hormonii ei fluctuează. La pubertate, când corpul femeii produce cantităţi mari de estrogen, sânii dezvoltă rapid atât o reţea de ţesut conjunctiv cât şi un sistem de glande, canale limfatice şi nervi. În acelaşi timp, sânii dezvoltă celule grase care alcătuiesc cea mai mare parte a ţesutului sânului.

După pubertate, sânii unei femei suferă modificări lunare. Pe parcusul primei jumătăţi a ciclului menstrual, ovarele secretă estrogen, care generează creşterea de noi celule în glandele, canalele şi alte ţesuturi ale sânului. Creşte, de asemenea, şi cantitatea de sânge care circulă prin sâni.

Pe parcursul cele de-a doua jumătăţi a ciclului menstrual, după ovulaţie, glandele sânilor sunt stimulate de progesteron cât şi de estrogen şi încep să secrete anumite substanţe care sunt precursoarele laptelui. Dacă femeia nu este însărcinată, nivelul hormonilor scade, corpul ei absorbind secreţiile şi noile celule, iar cantitatea de sânge din sâni se reduce.

La unele femei sânii devin dureroşi imediat după ciclul menstrual. Alte femei prezintă chisturi în sâni care se măresc pe parcursul acestei perioade. Pilulele contraceptive pot, de asemenea, genera şi creşterea sensibilităţii şi umflarea sânilor, deşi majoritatea femeilor care iau astfel de pilule nu au suferit efecte adverse.

Bolile sânilor

Afecţiunile sânilor merg de la tumefierea şi sensibilitatea neconfortabilă, dar inofensivă, a sânilor, de care suferă multe femei înainte de menstruaţie, până la cancerul mamar.

Sensibilitatea şi tumefierea premenstruală

Semne şi simptome:

• Tumefierea sânilor
• Noduli mamari
• Disconfort la nivelul sânilor

În timpul fiecărui ciclu menstrua pot apărea schimbări temporare ale sânilor. Aşa cum pereţii uterului se îngroaşă în fiecare lună pregătind o posibilă sarcină, sânii dezvoltă noi celule în glandele şi canalele lor, pregătindu-i pentru alăptare. Astfel, în săptămâna dinaintea menstruaţiei sau mai înainte, sânii devin mai mari. Uneori, aceasta este cauza sensibilităţii şi disconfortului sânilor.

Mărirea sânilor este unul din simptomele sindromului premenstrual (PMS). Nu se cunoaşte cauza acestui sindrom, dar poate fi legată de schimbările hormonale care au loc la sfârşitul ciclului menstrual.

Diagnostic

Medicul îţi poate cere să ţii o evidenţă a simptomelor premenstruale pentru câteva luni, notând ziua în care apare disconfortul în sâni, ziua în care acest disconfort dispare şi ziua în care apare sângerarea menstruală. Chiar dacă poate fi dureroasă, creşterea premenstruală a sânilor nu este considerată gravă.

Tratament

Medicaţie şi tehnicile de autoîngrijire pot uşura disconfortul simptomelor premenstruale.

Infecţiile sânilor

Semne şi simptome

• Creşterea sensibilităţii şi înroşirea tegumentului sânului
• Mărirea dureroasă a sânului
• Mărirea ganglionilor limfatixi axilari
• Simptome asemănătoare gripei
• Febră (rar)

Infecţiile sânilor (mastita) apar în mod obişnuit la femeile care alăptează sau care au încetat recent alăptarea, fiind cauzate de bacterii care pătrund în unul sau în ambii sâni. Dacă infecţia este severă, se pot forma abcese. Ţesuturile înconjurătoare se autoprotejează prin secretarea unei substanţe care creează un perete în jurul infecţiei.

Diagnostic

Apariţia acestor semne şi simptome la o femeie care alăptează sugerează mastita. Infecţiile sânului pot apărea şi la femeile care nu alăptează. Medicul va dori să te consulte la câteva săptămâni după diagnosticul iniţial şi după tratament, pentru a se asigura că infecţia a dispărut.

Persistenţa sau recidiva unei mastite face necesară o evaluare pentru a elimina diagnosticul de cancer. Această evaluare poate include mamografia, ecografia şi biopsia.

Tratament

Medicamentele pot elimina, de obicei, infecţiile. Uneori, însă, este necesară intervenţia chirurgicală.

Afecţiunile mameloanelor

Semne şi simptome

• Secreţii din mameloane
• Un mamelon retractat de curând
• Noduli la nivelul areolei
• Descuamarea mameloanelor

Este înţelept să acorzi atenţie schimbărilor apărute la nivelul mameloanelor. Deşi de cele mai multe ori, cauza este benignă, anumite schimbări pot fi legate de cancer.

Galben, verde, maro sau gri, lichidul care curge din multiplele canale ale ambelor mameloane se datorează probabil fie schimbărilor fibrochistice ale sânilor, fie dilatării canalelor. Lichidul alburiu din canale este probabil lapte, mai ales dacă iese din ambele mameloane.

O scurgere de culoarea roşie-închis sau neagră conţine sânge. Ea poate indica o mică tumoră benignă care creşte într-un canal mamar, deşi cancerul mamar este o probabilitate îndepărtată. O scurgere apoasă (curată) poate indica de asemenea un cancer incipient.

Mameloanele retractate sunt normale, dacă le ai aşa de la pubertate. Dar dacă acest lucru apare mai târziu, poate fi semn de cancer.

Micii noduli apăruţi în areolă sunt în general chisturi cauzate de blocajul glandelor sebacee. Dacă infecţia avansează, un chist se poate transforma într-un furuncul. Descuamarea mameloanelor se datorează, de obicei, unor modificări benigne.

Dacă descuamarea persistă, ai nevoie de o biopsie pentru a exclude posibilitatea unui cancer în fază incipientă. Boala Paget a sânului este un tip de cancer mamar care apare de obicei la un mamelon roşu, descuamat sau cu senzaţie de mâncărime. Poate fi greşit diagnosticat ca eczemă, un tip de boală cutanată.

Diagnostic

Dacă observi orice schimbare neobişnuită a mameloanelor sau a sânilor, consultă un medic. În cazul scurgerilor mamare, acesta îţi poate lua o probă pentru analize de laborator. Pentru mameloanele introduse în interior de curând sau a scurgerilor cu sânge, testele de cancer sunt necesare şi pot include şi o mamografie.

Tratament

Dacă schimbările nu sunt legate de cancer este posibil să nu ai nevoie de tratament. Dacă un chist infectat evoluează spre furuncul, medicul îţi va prescrie probabil un antibiotic. Necesitatea unei operaţii depinde de problema de bază.

Nodulii mamari

Semne şi simptome

• O modificare a unei zone care se simte diferit faţă de restul sânului
• Una sau mai multe umflături ale sânilor care pot fi sau nu dureroase
• Uneori, un mamelon  retractat, gropiţe în sâni sau scurgeri mamelonare verzui sau de altă culoare

Majoritatea nodulilor mamari nu sunt canceroşi. Dar unii sunt, de aceea este importantă examinarea lor.

Chisturile

Un nodul mamar, care apare târziu în timpul ciclului menstrual, deseori este un chist inofensiv. După menstruaţie, aceşti noduli, de obicei, dispar. Un chist mamar este o pungă plină de lichid care tinde să se lărgească spre sfârşitul ciclului menstrual, când corpul reţine mai multe lichide. Unele chisturi sunt mici, altele pot fi cât un ou. Dacă este strâns, chistul îşi poate schimba uşor forma şi multe pot fi uşor deplasate sub piele.

Obstrucţia sau dilatarea canalelor aflate sub ţesutul mamar poate fi cauzată de chisturi. Chisturile apar cel mai des în jurul vârstei de 40 de ani, înainte de menopauză. Deoarece, în general, chisturile dispar după menopauză, modificările hormonilor ovarieni determină probabil aceste fluctuaţii de mărime.

Sânul fibrochistic

Sânul fibrochistic este mai frecvent la femeile cu vârsta între 20-30 de ani. Această afecţiune este numită şi modificare fibrochistică, mastită chistică cronică sau boala mamară benignă.

Creşterea sau proliferarea canalelor şi ţesutului conjuctiv fibros în combinaţie cu dezvoltarea chistului, determină îngroşarea ţesutului glandular al sânului. De obicei, îngroşarea ţesutului este mai proeminentă în regiunea superoexternă a sânului. Această afecţiune este, de asemenea, asociată cu variaţii ale nivelurilor hormonilor pe parcursul ciclului menstrual şi poate fi dureroasă.

Adenofibroamele

Nodulii mamari, care nu sunt nici chisturi, nici cancer, sunt cel mai probabil adenofibroame. Aceste tumori benigne se dezvoltă de obicei la femei în prima jumătate a perioadei de sarcină. Au o formă bine definită, cu o suprafaţă fermă, delicată. De asemenea, sunt mobile sub piele. Adenofribroamele se dezvoltă atunci când ţesutul conjunctiv creşte în glandele şi lobulii mamari.

Diagnostic

Prima preocupare a medicului este de a se asigura că nodulii nu sunt maligni. Dacă ai un singur nodul, care seamănă cu un chist, medicul va încerca să scoată lichidul din el folosind un ac subţire. Dacă lichidul poate fi aspirat, nodulul poate dispărea, indicând că a fost vorba de un chist.

Medicul poate recomanda şi efectuarea unei mamografii sau ecografii. Ecografia poate fi utilizată şi pentru analiza iniţială a nodulului. Efectuată de un medic cu experienţă, ecografia poate fi folosită cu încredere în examinarea chistului. Confirmat de ultrasunete, un chist nu necesită neapărat aspirare dacă nu ai simptome. Însă, atunci când chistul este dureros, aspirarea poate uşura disconfortul.

Tratament

În funcţie de tipul de nodul mamar pe care îl ai, acesta poate fi tratat medicamentos sau chirurgical. Autoîngrijirea se poate dovedi şi ea a fi folositoare.

Cancerul mamar

Semne şi simptome

• Noduli sau îngroşări ale sânului, care pot să nu fie dureroase
• Scurgeri mamelonare clare sau de culoarea sângelui
• Un mamelon retractat, dacă nu este în mod normal aşa
• Modificări ale conturului unui sân
• O depresiune sau pliu al tegumentului sânului
• Înroşirea pielii sânului

Oamenii de ştiinţă, în general, nu cunosc cauza cancerului mamar. Oricum, studiile au identificat anumiţi factori care sunt asociaţi cu creşterea riscului de apariţie a acestei boli.

Ai un risc mult mai mare decât majoritatea femeilor dacă mama sau sora ta au avut cancer mamar, mai ales după vârsta de 50 de ani sau dacă au avut cancer la ambii sâni. Riscul este oarecum crescut dacă nu ai avut niciodată copii sau dacă aveai peste 35 de ani când ai avut primul copil.

Apariţia cancerului la un sân creşte şansa apariţiei şi la celălalt sân. Riscul apariţiei cancerului mamar creşte, de asemenea, odată cu vârsta. În majoritatea cazurilor, cancerul mamar apare la femeile la care nu s-a identificat nici un factor de risc.

Cancerul mamar poate ucide prin metastazare, pe cale limfatică şi sangvină în alte părţi ale corpului. Când cancerul este depistat şi tratat la timp – dacă este limitat în canalele lactifere, când tumora este mică şi înainte ca celulele maligne să se răspândească spre ganglionii limfatici vecini – şansele de tratare cu succes sunt de 90-95%.

Cu ajutorul mamografiei şi al altor metode de examinare, medicii pot detecta adesea cancerul mamar în fază incipientă. Astăzi, 75% dintre femeile cu cancer mamar incipient se recuperează complet.

Diagnostic

De obicei, diagnosticarea cancerului mamar începe cu examinarea sânului. Mamografia este, în general, următorul pas. O leziune susceptibilă poate corespunde unui nodul pe care medicul îl poate depista la palpare. Mamografia poate descoperi, de asemenea, o zonă care nu corespunde unui nodul palpabil. Ea nu poate detecta întotdeauna cancerul mamar. Medicul poate solicita şi o ecografie pentru a determina dacă o leziune este chistică (plină cu lichid). Dacă leziunea nu apare ca fiind un simplu chist benign, medicul poate folosi un ac subţire pentru a aspira lichidul, care este examinat pentru a detecta celule maligne.

Când nodulul nu poate fi aspirat, poate fi evaluat cu ajutorul unei biopsii. O biopsie chirurgicală implică, de obicei, excizia întregului nodul pentru a determina dacă este malign sau nu. Medicul poate recomanda această biopsie dacă lichidul nu poate fi extras din nodul, dacă nodulul nu dispare după ce lichidul a fost extras, dacă nodulul reapare sau dacă lichidul conţine sânge sau celule maligne.

Tratament

Tratamentul pentru cancerul de sân depinde de mulţi factori, dar de cele mai multe ori presupune o combinaţie de tratament chirurgical, radioterapie, hormonoterapie şi chimioterapie.