Afecțiuni frecvente ale copiilor în sezonul de vară

Există anumite particularități ale verii care îi predispun pe copii la câteva potențiale îmbolnăviri cu incidență crescută în acest anotimp. Pentru a afla mai multe, am discutat cu Dr. Ana Maria Stănescu, medic specialist pediatru, despre cele mai frecvente afecțiuni ale copiilor în sezonul de vară. 

În primul rând, pentru copii, vara se distinge ca fiind anotimpul entuziasmului de vacanță și al activităților recreative petrecute în aer liber. Aceasta predispune pe de-o parte, la creșterea numărului de incidente soldate sau nu cu traumatisme ce necesită atenția medicilor. În funcție de tipul activităților, extrem de diverse, se evidențiază câteva cu posibile repercursiuni grave. Spre exemplu, variate jocuri în aer liber ce presupun vehicule sau urcatul la înălțime fără echipament de siguranță (fracturi și luxații ale membrelor, contuzii sau hemoragii cranio-cerebrale sau abdominale și, extrem de grav și cu incidență în creștere, electrocuție) sau înotul. De asemenea, timpul liber este prilej de experimentare și nu sunt puține cazurile de ingestii accidentale de diferite substanțe, în general de uz casnic, potențial periculoase. În toate aceste cazuri este esențială supravegherea atentă din partea adulților, anticiparea posibilelor pericole și luarea măsurilor de prevenție.

Pe de altă parte, aceste activități pot presupune expunerea la factori de mediu diverși, de asemenea cu repercusiuni importante:

Recomandări

5 semne că embriotransferul a fost „cu lipici”. La ce să fii atentă în primele 14…

Tot ce trebuie să știi despre anemia în sarcină și cum să o previi

• Expunerea directă și prelungită la radiații solare produce arsuri ale pielii (crescând riscul de a dezvolta în timp anumite tumori, inclusiv cancer de piele) sau insolație (nu trebuie subestimată având un risc potențial vital prin tulburări neurologice și cardiace severe);
• Creșterea temperaturii ambientale predispune la hipersudorație (cu risc pentru erupții sau diferite afecțiuni infecțioase de natură fungică sau bacteriană) și deshidratare (extrem de periculoasă în situații neglijate, în special în cazul sugarilor și al copiilor mici);
• Scăderea calității aerului prin alergenii și particulele vehiculate asociată cu creșterea umidității pot produce exacerbări ale unor boli cronice respiratorii (astm bronșic, rinită alergică);
• Apa poate fi sursă de propagare a unor infecții – gastroenterită, conjunctivită, otită;
• Alimentele contaminate, incorect ambalate, prelucrate termic sau depozitate pot determina gastroenterocolite și toxiinfecții complicate frecvent cu deshidratare;
• Enterovirusurile (herpangină, boala gură-mână-picior s.a.) au incidență maximă în acest sezon („summer flu”) dar și alte virusuri enterice cu incidență relativ crescută în întregul an (Rotavirus, Adenovirus, Norovirus) – copiii pot prezenta febră înaltă, manifestări digestive (inapetență, durere în gât, vărsături, scaune diareice numeroase, dureri abdominale) sau respiratorii (rinoree, tuse), iar uneori și cutanate (erupții); acestora li se adaugă în ultima perioadă coronavirusul, care înregistrează incidență crescută a numărului de infecții, chiar și pe perioada verii;
• Insectele – căpușe, țânțari, păianjeni, albine s.a. ce pot determina reacții alergice pentru persoanele cu teren atopic, dar care pot acționa și ca vectori în propagarea unor boli bacteriene sau virale, uneori cu complicații imunologice severe (boala Lyme); în acest caz, o mențiune specială trebuie făcută pentru călătoriile în țări cu zone endo-epidemice pentru anumite afecțiuni virale sau parazitare tropicale care sunt transmise prin înțepături de insecte (precum malarie sau febre hemoragice – Dengue, febra galbenă) sau în care există recrudescență pentru boli prevenibile prin schema completă de vaccinare (poliomielită, difterie).

Prevenția este cheia

În această multitudine de potențiale afecțiuni, rolul esențial este al măsurilor de prevenție, iar părinții trebuie să se asigure că sunt respectate și, poate în primul rând, să nu îi lase pe copii nesupravegheați. Evitarea expunerii solare directe, în mod special în intervalul orar 11 – 18 în cazul activităților în aer liber, utilizarea cremelor cu factor de protecție UV și a repelentelor împotriva insectelor, a pălăriilor și a hainelor largi, din bumbac, cu mâneci lungi, asigurarea unui climat răcoros în cazul episoadelor de caniculă, hidratarea frecventă și consumul unor preparate din sursă sigură fără conținut ridicat de grăsimi sau intens procesate (salatele de legume și fructele proaspete se disting ca alimente ideale în acest sezon), igiena mâinilor dar și asigurarea protecției imunologice prin vaccinare (atât cele prevăzute în schema națională cât și cele opționale, în special în cazul călătoriilor internaționale) sunt câteva dintre măsurile generale care sunt menite să prevină îmbolnăvirea.

Acestora li se adaugă tratamentul prompt al posibilelor afecțiuni. Este esențială existența unei truse de prim-ajutor, în special în cazul călătoriilor. Ea ar trebui să includă soluții antiseptice și creme împotriva arsurilor, comprese și feșe sterile, leucoplast, bandaj elastic precum și medicamente (enumerând doar câteva: antitermice variate, antialergice, soluții de rehidratare orală, antiemetice, antidiareice, antimicrobiene). De asemenea, copiii cu boli cronice ar trebui să respecte recomandările medicului curant în privința posibilelor modificări în schema de tratament precum și oportunitatea efectuării anumitor activități fizice sau călătorii. Însă, în toate aceste cazuri, consultarea cu medicul pediatru sau cu medicul de familie rămâne fundamentală pentru că, nerecunoscute la timp sau incorect tratate, anumite afecțiuni pot constitui un risc incalculabil pentru sănătatea copiilor noștri.

CONCLUZIE

În concluzie, să încercăm ca părinți să echilibrăm entuziasmul ludic al vacanțelor de vară, încurajând activitățile recreative ale copiilor și totodată luând toate măsurile de precauție pentru a nu se îmbolnăvi, insistând asupra limitării expunerii la factori de mediu potențial nocivi, asupra hidratării adecvate și igienei personale dar și a alimentelor consumate. Însă, dacă aceasta se întâmplă, să consultăm medicul pediatru pentru că tratamentul țintit precoce instituit previne complicații nedorite.

Citește și: Cele mai comune boli dermatologice ale copiilor vara și cum avem grijă de pielea celor mici