Alaninaminotransferaza (ALT) mărită: cauze și soluții

Alaninaminotransferaza (ALT) este o enzimă care se regăsește în concentrație ridicată cu precădere în ficat, dar și în rinichi, pancreas, miocard sau mușchii scheletici. Testul de sânge ALT poate fi recomandat atunci când există o suspiciune de afecțiune la nivelul ficatului sau se dorește monitorizarea efectului unui tratament, dar se completează de regulă și cu alte analize atunci când valorile sunt ridicate, precum:

• aspartataminotransferaza (AST)
• gama-glutamiltransferaza (GGT)
• fosfataza alcalină (ALP)
• albumina serică
• bilirubina totală

Care sunt valorile normale ALT

Nivelul normal al alaninaminotransferazei ALT variază în funcție de vârstă, dar și de aparatura, de metoda de lucru și de reactivii folosiți de fiecare laborator. În general, este considerat ridicat nivelul ALT peste 55 U/L.

Recomandări

Ai eritrocitele scăzute? 5 metode prin care reglezi nivelul celulelor roșii din sânge

Leucocite (celule albe) mărite în sânge: ce semnifică

Valorile care depășesc limita superioară a intervalului normal pot indica existența unei boli hepatice sau chiar a cirozei, în cazurile severe. Dar există și alți factori care pot duce la creșterea ALT.

Alaninaminotransferaza (ALT) mărită: cauze

Pacienții diagnosticați cu hepatită, fie că este vorba de hepatita A, B sau C, au de obicei enzime hepatice ALT ridicate. Dacă nu ați primit încă acest diagnostic, dar aveți valori mari ALT și prezentați simptome sugestive de hepatită, adresați-vă cât mai curând unui specialist în boli infecțioase.

Printre semnele hepatitei se numără:

• durerile musculare
• greața
• vărsăturile
• diareea
• durerile de cap
• lipsa poftei de mâncare
• urina de culoare închisă
• icterul (îngălbenirea pielii și a albului ochilor)
• creșterea în volum a ficatului

O altă cauză pentru care poți avea alaninaminotransferaza (ALT) mărită este mononucleoza infecțioasă, numită și „boala sărutului”, determinată de infecția cu virusul Epstein-Barr.

Printre simptomele specifice mononucleozei infecțioase amintim:

• febră
• cefalee
• faringită
• dureri musculare
• limfadenopatie (creșterea în volum a ganglionilor limfatici, mai ales, ganglionii laterocervicali şi submandibulari)
• creșterea în volum a splinei
• diaree
• dureri abdominale
• infecţii ale căilor respiratorii superioare

Și anumite medicamente pot crește valorile ALT. Printre acestea se numără anticonvulsivantele (fenitoină, acid valproic, carbamazepină etc.), antidepresivele, antipsihoticele, medicamentele pentru scăderea colesterolului, heparina, paracetamolul.

Anumite ceaiuri sau suplimente pe bază de plante pot crește, de asemenea, valorile ALT. Printre acestea se numără kava, chaparral, efedra, baikal skullcap, comfrey și yohimbe.

Consumul excesiv de alcool, energizante sau utilizarea drogurilor (tutun, cocaină etc.) pot fi și ele cauze ale creșterii ALT, deoarece induc inflamații și toxicitate la nivelul ficatului.

Printre bolile asociate frecvent cu alaninaminotransferaza (ALT) mărită se numără:

• hemocromatoza (supraîncărcare cu fier)
• boala ficatului gras
• ciroza hepatică
• bolile de tiroidă
• bolile cardiace
• diabetul
• boala celiacă
• cancerul
• hemoliza

De asemenea, dacă există un istoric familial de boli hepatice și stilul de viață pe care îl aveți nu e tocmai sănătos, riscul să aveți valori mari ALT este mai crescut.

Ce poți face dacă valorile ALT sunt crescute

Chiar dacă poate părea îngrijorător un buletin de analize care indică valori crescute ale ALT sau ale altor enzime hepatice, e important să știi că acestea pot fi aduse la normal.

În primul rând, e important să fie descoperită cauza creșterii ALT. În acest sens, colaborează cu medicul de familie și cu specialistul pentru a aduna cât mai multe informații despre simptome, alte analize recomandate.

Odată depistată cauza, dacă este vorba despre o afecțiune sau despre anumite medicamente, medicul te va ajuta cu recomandări și tratamente ce au scopul de a vindeca/ameliora boala și, implicit, care vor restabili nivelul normal al enzimelor hepatice.

În ceea ce privește alimentația și stilul de viață, este important să rețineți că valorile ALT pot fi corectate dacă limitați consumul de alimente bogate în colesterol și carbohidrați și faceți mai multă mișcare pentru a scădea în greutate.

Studiile arată că o ceașcă de cafea băută în fiecare zi are efect protector asupra ficatului și previne creșterea ALT.

Totodată, este esențial să renunțați la fumat și să limitați drastic sau chiar să eliminați consumul de alcool dacă aveți valori crescute ale enzimelor hepatice. Alcoolul este un factor major de risc în dezvoltarea hepatitei alcoolice și a cirozei hepatice.

Nu în ultimul rând, evitați să luați medicamente sau suplimente fără recomandarea medicului, deoarece pot cauza toxicitate hepatică dacă sunt luate pe termen lung, în doze mari sau în asociere cu alte tratamente.

Surse:

Infectious mononucleosis and hepatic function. Exp Ther Med. 2018 Mar;15(3):2901-2909. doi: 10.3892/etm.2018.5736. Epub 2018 Jan 10. PMID: 29456696; PMCID: PMC5795407.

Association between high-normal levels of alanine aminotransferase and risk factors for atherogenesis. Gastroenterology. 2013 Dec;145(6):1271-9.e1-3. doi: 10.1053/j.gastro.2013.08.036. Epub 2013 Aug 21. PMID: 23973920; PMCID: PMC3840068.

Mechanisms of acetaminophen-induced liver injury and its implications for therapeutic interventions. Redox Biol. 2018 Jul;17:274-283. doi: 10.1016/j.redox.2018.04.019. Epub 2018 Apr 22. PMID: 29753208; PMCID: PMC6006912.

Carbohydrate intake and nonalcoholic fatty liver disease: fructose as a weapon of mass destruction. Hepatobiliary Surg Nutr. 2015 Apr;4(2):109-16. doi: 10.3978/j.issn.2304-3881.2014.11.05. PMID: 26005677; PMCID: PMC4405421.

Total cholesterol, alanine aminotransferase and the risk of primary liver cancer: A population-based prospective study. Medicine (Baltimore). 2021 May 7;100(18):e25746. doi: 10.1097/MD.0000000000025746. PMID: 33950959; PMCID: PMC8104288.

Association of coffee intake with reduced incidence of liver cancer and death from chronic liver disease in the US multiethnic cohort. Gastroenterology. 2015 Jan;148(1):118-25; quiz e15. doi: 10.1053/j.gastro.2014.10.005. Epub 2014 Oct 8. PMID: 25305507; PMCID: PMC4274222.

The Effects of Physical Exercise on Fatty Liver Disease. Gene Expr. 2018 May 18;18(2):89-101. doi: 10.3727/105221617X15124844266408. Epub 2017 Dec 6. PMID: 29212576; PMCID: PMC5954622.

Cigarette smoking and liver diseases. J Hepatol. 2022 Jul;77(1):191-205. doi: 10.1016/j.jhep.2022.01.016. Epub 2022 Feb 4. PMID: 35131406.