Alcoolul: cum se ajunge la dependenţă

Alcoolul este resorbit complet în decursul a 30-60 de minute şi se distribuie în apa din corp. Consumarea a 1 l de bere de export (5% alcool) duce la o persoană de 80 de kg ( 50 l apă în corp) la circa 1 la mie alcool în sânge. Pe oră sunt descompuse circa 0, 15 la mie alcool în sânge prin enzimele din ficat. Alcoolul furnizează energie (7, 1 kcal/g). Comportamentul este diferit la fiecare băutor.

Efecte acute

Efectele apar după consumarea unor cantităţi mici de alcool. Alcolul stimulează producerea sucului gastric şi al celui pancreatic, deschide apetitul, ridică tensiunea, creşte vascularizarea pielii (senzaţia de căldură), are efect relaxant şi diminuează autocontrolul.

La cantităţi mai mari de alcool predomină efectele negative. La 0, 5 la mie alcool în sânge este diminuată viteza de reacţie, frecvenţa accidentelor se dublează. La un nivel mai mare de alcool în sânge se ajunge adesea la agitaţie şi pierderea controlului. Privirea şi vorbitul devin neclare. Apar stările de greaţă şi ameţeala. La peste 2 la mie mulţi consumatori ajung într-o stare asemănătoare narcozei, cu pierderea memoriei (amnezie retrogradă).

Recomandări

Te înroşeşti după ce consumi alcool? Iată motivul!

4 efecte benefice ale renunţării la alcool

Dependenţa

Alcoolul dă dependenţă. Aceasta se manifestă ca dependenţă fizică ( nelinişte fără alcool)  şi psihică ( stare de bine doar cu alcool) precum şi prin creşterea continuă a dozei. Explicaţiile sociologice  arată că alcoolul sau produsele obţinute din descompunerea sa pot imita transmiţătorii naturali din creiei şi pot afecta reglarea acestora.

Alcoolismul ca boală

Alcoolismul duce la probleme fizice, psihice şi sociale. Multe îmbolnăviri ale organelor decurg de aici. Co-enzima NADH care se formează la descompunerea alcoolului promovează sinteza grăsimilor în ficat ( ficat gras). Acetilaldehida care se formează este o cauză posibilă ficatului şi a cirozei. Musculatura scheletului are de suferit ( burtă mare şi picioare subţiri).

Musculatura inimii devine mai slabă. 15% dintre alcoolici suferă de o inflamaţie cronică a pancreasului, 30% de o inflamaţie cronică a mucoasei stomacului. Daunele nervoase se observă întâi prin pierderea simţului tactic la degete (polineuropatie periferică). Prin alcool se acoperă necesarul zilnic de calorii (10 sticle de bere=3.500 de calorii. De aceea, alcoolismul ducela o alimentaţie deficitară (necesar crescut de vitamina B1, B6, B12 şi zinc).

În plus, consumul mare de alcool creşte riscul îmbolnăvirii de cancer bucal, faringe, esofag, ficat, pancreas şi intestin gros. Consumul prea mare de alcool în timpul sarcinii duce la daune grave ireversibile la copil (embriopatie alcoolică).

Pierderile  pe plan sociale sunt inevitabile. Bolnavul nu mai preia responsabilităţile, îşi pierde locul de muncă, iar familia se destramă după îndelungi suferinţe.

Simptomele de sevraj apar dacă bolnavului îi este refuzat alcoolul în mod brusc. Ele încep după circa 10 ore cu stare de surescitare, ameţeală, vomă, slăbiciune, insomnie, roşeaţa feţei, crampe, halucinaţii şi pot ajunge până la delirum tremens ( după 3-5 zile)

Persoane sensibile la alcool

O sensibilitate crescută la alcool poate fi înnăscută, cauzată de boală ( carcinoid) sau prin alimente sau medicamente (griseofulvină, sulfoniluree). Persoanele sensibile la alcool prezintă deja  după o jumătate de pahar de vin dureri de cap, roşeaţă a pielii şi stare de greaţă.

Tratarea alcoolismului

Alcoolismul este o dependenţă care poate fi învinsă doar prin abstinenţă pe parcursul întregii vieţi. Ea se tratează  în 4 faze: motivaţia, detoxifierea (tratarea simptomelor de sevraj) dezobişnuinţa (întărirea voinţei) şi îngrijirea ulterioară ( de obicei, contact cu grupurile de suport).

Sursa: Atlasul de nutriţie, autori Gaby Schwenk – Hauber şi Michael Schwenk, editura RAO.

Sursa: Atlasul de nutriţie, autori Gaby Schwenk – Hauber şi Michael Schwenk, editura RAO.