Alcoolul, fumatul, depresia și nivelul educațional scăzut cresc riscul de demență. Factori de risc implicați în boala Alzheimer

Boala Alzheimer este cea mai frecventă afecțiune neurodegenerativă, progresivă, a cărei incidență se dublează la fiecare 5 ani, cu o pondere de 5% la vârsta de 65 ani, atingând 50% la pacienții cu vârsta peste 85 de ani.

La ora actuală sunt identificați mai mulți factori de risc implicați în declanșarea, debutul precoce și evoluția bolii, care sunt însă modificabili. Se estimează că acești factori de risc sunt responsabili de aproximativ 40% din cazurile de demență: nivelul educațional scăzut, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea, fumatul, consumul excesiv de alcool, depresia, traumatismele cerebrale, poluarea atmosferică, inactivitatea fizică, izolarea socială. Însă boala Alzheimer are și cauze nemodificabile, cum sunt vârsta, genul, moștenirea genetică, sindromul Down.

Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie la Centrul Medical ProMemoria, detaliază principalii factori de risc ai bolii Alzheimer.

Recomandări

Semnele timpurii ale demenței pe care toată lumea trebuie să le cunoască

Semne demență la 45 de ani. Cum arată ochii când ai risc crescut de Alzheimer

Vârsta

Vârsta înaintată este cel mai cunoscut factor de risc. Boala Alzheimer nu este o parte a îmbătrânirii normale.

Pe măsura înaintării în vârstă, riscul de a dezvolta boala Alzheimer crește. Unele studii raportează o incidență de 2:1000 între 65 și 74 de ani, 11:1000 între 75 și 84 de ani, 34:1000 peste 85 de ani.

Antecedentele heredocolaterale și genetice

Nu s-a descoperit încă o genă care să fie direct răspunzătoare de declanșarea bolii Alzheimer. Cercetările în domeniu au descoperit însă faptul că gena APOE (apolipoproteina E) de la nivelul cromozomului 19 poate fi asociată cu risc crescut de boală Alzheimer.

Această genă are 3 variante (APOE2, APOE3, APOE4). APOE 4 este produsă în principal de ficat și macrofage și are rol în metabolismul colesterolului iar la nivelul sistemului nervos central aceasta este produsă de astrocite și are rol de transport al colesterolului între neuroni.

APOE2 este varianta care oferă protecție iar varianta APOE4 crește riscul de boală. Se pare că fiecare persoană moștenește 2 alele (forme) ale acestei gene, câte una de la fiecare părinte. Riscul ca o persoană ai cărei părinți biologici sunt purtători ai unei mutații genetice a uneia dintre cele 3 alele este de 50/50. Dacă moștenește mutația, probabilitatea ca acea persoană să dezvolte precoce boala Alzheimer este foarte mare.

Majoritatea mecanismelor genetice intrafamiliale sunt încă neexplicate iar factorii genetici sunt complecși.

Sindromul Down

Mulți pacienți cu sindrom Down dezvoltă boala Alzheimer din cauza modificărilor genetice care duc la formarea de beta amiloid precoce, debutul bolii survenind cu 10-20 de ani mai devreme decât în populația generală.

Genul

Există o mică diferență în ceea ce privește riscul de boală între femei și bărbați, dar în statistici incidența la femei este mai mare, în parte deoarece acestea trăiesc mai mult.

Hipoacuzia (deficitul de auz)

Este unul din factorii cu impact major asupra populației, fiind responsabil de aproximativ 8,2% din cazurile de demență. Corectarea tulburării de auz cu dispozitive auditive anulează riscul de boală.

Nivelul educațional scăzut (7%) și fumatul (5,2%) sunt următorii factori de risc care contribuie la apariția bolii evidențiați în cadrul unui studiu privind contribuția factorilor de risc individuali la impactul global al demenței.

Consumul excesiv de alcool

Nu spunem că este rău sa bei, dar spunem că este rău să bei mai mult de 150 ml vin/zi, ceea ce înseamnă un consum excesiv de alcool cu impact major asupra celulelor neuronale. Orice fel de consum de alcool la vârstă tânără, înainte de 18 ani, duce la modificări ireversibile neuronale.

Se consideră că aportul excesiv de alcool este asociat cu creșterea de 3 ori a riscului de apariție a bolii.

Poluarea atmosferică

În studiile pe animale se raportează că particulele poluante atmosferice accelerează procesele neurodegenerative.

Concentrația crescută de bioxid nitric, particulele rezultate din gazele de eșapament, din arderea combustibililor fosili și lemnului, arderea deșeurilor industriale și casnice sunt asociate cu creșterea incidenței demenței.

Traumatismul cerebral

Pacienții care au avut traumatism sever sau mai multe traumatisme au risc crescut de a face boala Alzheimer.

Depresia

În stadiile precoce de boală este dificil de diferențiat depresia de debutul bolii Alzheimer.

Un istoric personal de depresie deja existent de la vârstă tânără sau adultă este însă un factor de risc confirmat. În același timp, depresia are un impact major asupra deteriorării progresive a pacienților diagnosticați cu boala Alzheimer.

Tulburările de somn

Cercetările au arătat că tulburările de somn precum dificultăți în adormire, dificultăți în a menține somnul sunt asociate cu risc crescut de boală Alzheimer. Apneea în somn este o altă cauză care contribuie la apariția bolii.

Stilul de viață și bolile cardiovasculare

Studiile au arătat că aceiași factori de risc care sunt asociați bolilor cardiovasculare pot crește riscul bolii Alzheimer. Aceștia includ: sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul zaharat de tip 2 dezechilibrat.

Acești factori de risc sunt modificabili. De aceea, schimbarea stilului de viață, renunțarea la obiceiurile nocive pot reduce riscul. De exemplu: exercițiul fizic regulat (studiile arată ca 20-30 de minute de exercițiu fizic sau plimbare în ritm alert pot fi benefice), o dietă sănătoasă cu aport scăzut de grăsimi animale dar bogată în fructe și legume sunt asociate cu scăderea riscului de a dezvolta boala Alzheimer.

Nivelul educațional și interacțiunea socială

S-a demonstrat faptul că există o asociere între implicarea în activități sociale și intelectuale, nivel educațional și riscul de boală Alzheimer. Nivelul educațional scăzut (sub 10 clase) pare a fi un factor de risc pentru boala Alzheimer.

În condițiile în care nu avem niciun tratament capabil să vindece boala Alzheimer, dar avem soluții pentru a ameliora debutul și progresia demenței, a lua atitudine pentru a reduce factorii de risc modificabili reprezintă o parte importantă a strategiei de management al acestei boli.