Alergiile sezoniere și praful din casă – cum ne afectează, cum le prevenim? Sfaturile medicului alergolog

Alergiile sezoniere afectează din ce în ce mai multe persoane, copiii, adolescenții și tinerii fiind cu precădere vizați de simptomele și complicațiile acestora. Pe lângă alergenele din exterior, există și alergene în interiorul casei, ambientul în care ne petrecem cea mai mare parte a timpului.

Cei mai comuni factori alergeni de la interior sunt acarienii din praful de casă, care sunt frecvent implicați în patologia rinitei alergice, dar şi a astmului şi a conjunctivitei alergice, sporii de mucegai și epiteliile de animale.

Pentru a reduce simptomatologia alergică, trebuie să minimizăm expunerea la alergenele de interior, să asigurăm aerisirea adecvată, filtrarea aerului, aspirarea, precum şi îndepărtarea surselor de praf.

Recomandări

Standardul de aur în recuperarea neurologică: tehnologiile cu biofeedback. „Recuperarea după un AVC nu se realizează…

Intoleranța la căldură. Simptome și factori care declanșează afecțiunea

Aflăm mai multe despre alergiile sezoniere, sursele de alergene din casa noastră, simptomele care sugerează o reacție alergică, dar și despre cele mai bune metode pentru a preveni astfel de probleme de la dr. Brîndușa Petruțescu, medic primar Alergologie.

Alergiile sezoniere – rinita, conjunctivita, astmul alergic

CSÎD: Care sunt cele mai frecvente tipuri de alergii sezoniere în România și sursele acestora?

Dr. Brîndușa Petruțescu: Alergiile sezoniere se pot manifesta cel mai frecvent ca rinită alergică, frecvent asociată cu conjunctivita alergică, dar si ca astm alergic.

Alergenele sezoniere cele mai frecvente de la noi din țară, numite astfel deoarece sunt prezente în aer doar într-un anumit sezon al anului, sunt reprezentate de polenul de arbori (sezon de polenizare în lunile martie-aprilie), polenul de graminee sălbatice și de cultură (sezon de polenizare în lunile mai-iulie) și polenul de buruieni – Ambrozia și Artemisia (sezon de polenizare august-octombrie).

Cum deosebim alergiile sezoniere de răceala comună

CSÎD: Din punct de vedere clinic, cum putem să ne dăm seama că suferim de o alergie, care sunt simptomele tipice și cele mai puțin tipice, care pot fi asociate și altor afecțiuni?

Dr. Brîndușa Petruțescu: Rinita alergică, cea mai frecventă afecțiune alergică, are ca simptome nazale mai specifice strănutul în salve, mâncărimea la nivelul nasului, dar și în gât și urechi și secreții nazale abundente apoase.

Spre deosebire de o răceală comună, aceste simptome persistă mai mult de două săptămâni și nu sunt însoțite și de simptome generale, precum febră, dureri în gât, dureri musculare și articulare sau stare de rău.

Obstrucția nazală (nasul înfundat) și lipsa mirosului pot să apară pe termen lung, atât în rinita alergică, cât și în rinosinuzita cronică nealergică asociată sau nu cu polipoza nazală.

Complicațiile alergiilor cauzate de alergenele de interior

CSÎD: Însă nu doar polenul, ambrozia, puful sunt surse de alergene. Avem în propriul cămin surse de alergene care cresc riscul de a ne confrunta cu alergiile sezoniere. Este vorba despre combinația praf, mucegai, acarieni, blană de animale. Cum sunt afectați copiii sau vârstnicii de acest fenomen, există riscul să apară complicații, pe lângă simptomele clasice de alergie?

Dr. Brîndușa Petruțescu: Expunerea la alergenele de interior (acarieni din praful de casă, spori de mucegaiuri, epitelii de animale) este extrem de importantă, mai ales în contextul stilului de viață al omului modern, care își petrece majoritatea timpului în spații închise.

Se pare că riscul de apariție a bolilor alergice, în special astm alergic, este crescut la copiii ai căror mame alergice au fost expuse în timpul sarcinii la concentrații crescute de acarieni din praful din casă. De asemenea, deși riscul apariției sensibilizării alergice la vârstnici este mai redus, există și cazuri de rinită alergică cu debut tardiv și simptome care afectează calitatea vieții.

Netratată, inflamația din rinita alergică poate progresa spre sinusurile nazale, determinând sinuzită acută sau cronică, sau spre urechi, determinând otită medie.

De asemenea, pot să apară tulburări ale somnului (inclusiv apnee în somn), probleme dentare din cauza respirației excesive pe gură și crește riscul de contactare a infecțiilor virale respiratorii superioare (răceală, gripă).

Măsuri pentru a reduce riscul de alergii

CSÎD: Cum putem reduce riscul de a ne confrunta cu simptome alergice în interiorul casei?

Dr. Brîndușa Petruțescu: Există o serie de măsuri pe care le putem lua pentru a reduce concentrația din aer a alergenelor de interior, având drept scop ameliorarea simptomelor pacienților alergici.

Trebuie să asigurăm o ventilație cât mai bună a spațiilor închise prin aerisire și să încercăm să menținem o umiditate scăzută sub 50% (se va evita uscarea rufelor în interiorul casei).

De asemenea, se recomandă aspirarea săptămânală a spațiului de locuit cu aspiratoare cu sistem de filtrare HEPA și folosirea sistemelor de purificare a aerului din încăperi.

Obiecte care atrag mult praf în casă

CSÎD: Ar fi o soluție și limitarea folosirii țesăturilor care atrag și rețin mult praf? De exemplu, covoare, mochete, cuverturi, perne decorative etc.

Dr. Brîndușa Petruțescu: Pentru reducerea expunerii la acarienii din praful de casă se recomandă îndepărtarea covoarelor și/sau mochetelor, tapițeriilor, cuverturilor și draperiilor din camere (în special dormitor), precum și a altor obiecte rezervor de praf (cărți, bibelouri, tablouri, plante etc).

Se preferă utilizarea de parchet, gresie sau linoleum și plasarea obiectelor care acumulează praf în dulapuri închise. Perdelele și draperiile vor fi înlocuite cu jaluzele de plastic sau metal.

CSÎD: Și hainele acumulează mult praf, mai ales cele groase, cu multe fibre. Cum ar trebui să le depozităm corect în afara sezonului?

Dr. Brîndușa Petruțescu: Pentru îndepărtarea particulelor de acarieni de pe haine se recomandă spălarea acestora după utilizare la temperaturi de 55-60 de grade Celsius și uscarea în exterior, prin expunere la soare sau în uscător special de rufe.

Hainele care nu mai sunt utilizate o perioadă mai lungă de timp vor fi depozitate în dulapuri bine închise și spălate din nou înainte de reutilizare.

Lenjeria de pat trebuie spălată săptămânal la 55-60 de grade Celsius. Perdelele, la cel mult o lună

CSÎD: Cât de des ar trebui spălate perdelele, lenjeria de pat și la ce temperatură?

Dr. Brîndușa Petruțescu: Întreaga lenjerie de pat (cearceafuri, fețe de pernă, pături, huse) se recomandă a fi spălată săptămânal cu apă la temperatura de 55-60 de grade Celsius. Perdelele, care se recomandă a fi confecționate dintr-un material ușor lavabil, trebuie spălate minim o dată pe lună, la aceeași temperatură.

CSÎD: Pernele, saltelele sunt de asemenea „bureți pentru acarieni”. La ce interval ar trebui acestea schimbate cu altele noi?

Dr. Brîndușa Petruțescu: Rezervorul principal de acarieni din praful de casă este reprezentat chiar de patul în care dormim, mai ales de către perne și saltele. Acestea trebuie protejate prin învelirea în huse speciale impermeabile la alergene. Trebuie să avem în vedere că în acest mod le creștem durata de utilizare și reducem costurile, nemaifiind necesară schimbarea frecventă a acestora.

Praful trebuie șters cu bureți sau lavete umede

CSÎD: Cum curățăm corect praful din casă? Multe persoane folosesc o cârpă uzată, un tricou vechi de exemplu, și o soluție specială sau un pămătuf de praf. Este mai înțelept să folosim șervețele umede pentru mobilă sau poate un material special pe care să aplicăm soluția anti-praf?

Dr. Brîndușa Petruțescu: Se recomandă îndepărtarea frecventă a prafului de casă de pe obiecte (cel puțin o dată pe săptămână) utilizând bureți sau lavete umede, preferându-se sisteme de curățare cu capacitate mare de legare a alergenelor, acordându-se atenție și locurilor mai greu accesibile (colțuri, zone de sub mobilier, lustre etc).

Trebuie evitată curățenia uscată și se va limita accesul pacienților alergici în încăperea în care s-a efectuat curățenia minimum 2 ore după aceasta.

Aspiratoarele cu filtrare prin apă, de evitat. Sunt recomandate cele cu filtru HEPA și sac de praf de unică folosință

CSÎD: Există tot felul de modele de aspiratoare, cu tot felul de funcții. La ce aspect ar trebui să fim atenți când dorim să cumpărăm un aspirator pentru a reduce riscul de alergii? Și care este pericolul folosirii unui aspirator „clasic” – este și acesta o sursă de alergie, din cauza prafului acumulat în sac/rezervor?

Dr. Brîndușa Petruțescu: Aspirarea frecventă a prafului din casă este importantă pentru reducerea simptomelor pacienților alergici. Este recomandat să folosim un aspirator cu saci de praf de unică folosință și sistem de filtrare dublu, preferabil filtru HEPA (high efficiency particulate air).

Se recomandă schimbarea sacului de aspirat înainte de umplere și verificarea etanșeității sistemului de aspirare pentru a evita eliminarea prafului în mediu și inhalarea acestuia. Se recomandă evitarea aspiratoarelor cu apă pentru că, în timp, mediul umed din interiorul acestora poate deveni favorabil dezvoltării sporilor de mucegai, care ulterior sunt eliminați în încăpere.

Beneficiile folosirii unui purificator de aer în locuință

CSÎD: Cum acționează un purificator de aer și de ce este bine să avem un astfel de aparat în casă?

Dr. Brîndușa Petruțescu: Un purificator de aer funcționează prin atragerea aerului din încăpere, de obicei cu ajutorul unui ventilator încorporat în aparat și trecerea lui printr-un sistem de filtre care captează sau distrug particulele nedorite, fiind apoi eliminat în încăpere.

Prin acest sistem de filtrare se elimină particulele fine și ultrafine, compușii volatili, mirosurile neplăcute, bacteriile și virusurile din aer, precum și alergenele purtate de aer (acarieni din praful de casă, epitelii de animale, spori de mucegai și granule de polen).

Utilizarea unui purificator de aer în spații închise aduce numeroase beneficii, nu numai pentru pacienții alergici, fiind bine cunoscute efectele nocive pe termen lung asupra sănătății ale poluării cu particule, compuși volatili și ozon. De asemenea, prin capacitatea de filtrare a virusurilor și bacteriilor se reduce riscul de apariție a diverselor boli infecțioase.

Un studiu realizat de o echipă de cercetători din cadrul Centrului German de Cercetare pentru Alergii și Mediu alături de prof. dr. Jeroen Buters a relevat că purificatoarele de aer Philips reduc în mod considerabil atât acarienii (HDM), cât și particulele în suspensie, printre care particulele ultrafine, PM1, PM 2.5 și PM 10.

Cu cât sunt mai puține substanțe nocive în aer, cu atât este mai mică cantitatea inhalată în mod direct de către cei care își petrec timpul în spațiul respectiv.

Acesta este cel mai cuprinzător studiu care arată că purificatoarele de aer portabile pot reduce HDM aerian și alte alergene cu diferite dimensiuni ale fracțiunii particulelor din case, afirmă prof. dr. Buters, director adjunct al Centrului German de Cercetare pentru Alergii și Mediu din München, Germania.