Alergiile – simptome, cauze, cum se produce

Pe cât sunt de frumoşi copacii înfloriţi, iarba crudă şi florile abia mijite, pe atât de supărător poate fi acest minunat tablou pentru mulţi dintre noi. Mai precis, pentru persoanele alergice la polen. Febra fânului, rinita alergică sau, pur şi simplu, alergia la polen pot distruge, de-a dreptul, viaţa de zi cu zi a acestor suferinzi.

Alergia la polen – simptome

Reprize interminabile de strănut, nas şi ochi congestionaţi, secreţii apoase, tuse, mâncărimi de nas, gât, ochi sau urechi, stări de oboseală, ameţeală, slăbiciune – iată simptomele caracteristice alergiei.
Acestea se acutizează în perioadele în care concentraţia de polen din atmosferă atinge praguri mai înalte, adică dimineaţa, în zilele foarte calde şi atunci când este vânt.

Ce este alergia la polen?

Granulele de polen sunt extrem de mici, prin urmare sunt foarte uşor de transportat pe calea aerului, ajungând în sistemul nostru respirator. Traseul cu pricina este unul cât se poate de normal, dacă ne gândim că în felul acesta are loc polenizarea, un fenomen absolut necesar în natură.

Recomandări

Ardeiul iute – beneficii în dietă şi sănătate

9 lucruri pe care nu le ştiai despre ochii tăi

Polenul călătoreşte, în felul acesta, zeci de kilometri, ajungând, în cele din urmă şi în… nasul unui alergic! Odată ce a atins mucoasa nazală, sistemul imunitar intră în alertă, întrucât îl percepe ca pe un duşman, şi imediat organismul începe să producă anticorpi.

Anticorpii sunt substanţe care, în mod obişnuit, neutralizează microbii pătrunşi în organism (virusuri, bacterii periculoase şi alţi agenţi patogeni), iar în cazul de faţă provoacă eliberarea în sânge a unei substanţe cu acţiune puternică dilatatoare, şi care provoacă toată simptomatologia specifică.

Practic, secreţiile nazale, oculare, strănutul, tusea seacă, mâncărimile întrunesc armele corpului nostru prin care încearcă să se apere de intruşi, având rolul de a ţine la distanţă intrusul. Adică, polenul.
Singurul moment în care persoanele sensibile pot simţi o ameliorare a stării lor este atunci când plouă, întrucât atmosfera este cumva spălată în felul acesta. Dar nu pentru mult timp!

Cauzele alergiei la polen

Cu toate că percepţia generală este că de flori ar trebui să stăm cel mai departe, de fapt, florile frumoase, de grădină, nu sunt la fel de periculoase precum ierburile, arborii, arbuştii, buruienile.

Fagul, plopul, ulmul, ienupărul, dudul, stejarul, pinul, salcia, timoftica (o plantă ce creşte spontan şi care se întâlneşte aproape peste tot), iarba câmpului – iată doar câteva dintre plantele care creează probleme.

De reţinut că primăvara, febra fânului ia startul, iar în funcţie de tipul de polen care provoacă sensibilitate, afecţiunea poate fi activă până toamna, târziu. Aceasta deoarece anumite plante nu au polen doar primăvara, ci şi vara sau toamna.

Zonele rurale reprezintă adevărate capcane pentru persoanele suferinde de rinită alergică, însă şi oraşele pot fi adevărate oaze de polen.

Specialiştii recomandă persoanelor afectate:

• să stea cât mai mult în în casă în perioadele critice,
• să-şi spele părul ori de câte ori ies afară (ştim, e incomod şi nerecomandat pentru sănătatea podoabei capilare, însă aceasta este o ascunzătoare perfectă pentru polen),
• să aspire praful din casă de 2 ori pe săptămână (purtând o mască pe faţă pentru protecţie, deoarece acest demers ridică în aer nu doar polenul strâns pe podele sau între fibrele covoarelor, însă şi praful împreună cu acarienii, alţi posibili alergeni),
• să ţină geamurile închise dimineaţa sau atunci când este vânt,
• să apeleze cu încredere la purificatoarele de aer.

Diagnostic şi tratament

Dacă vă confruntaţi an de an cu simptomele descrise, dar nu aţi vizitat încă un medic şi, deci, nu aţi primit un diagnostic oficial, ar trebui să vă faceţi o programare la un alergolog. Testele clasice pentru depistarea alergiilor sunt cutanate, specialistul va înţepa uşor pielea şi va picura o cantitate mică de alergen.

În funcţie de reacţia pielii, acesta va stabili dacă există sau nu vreun motiv de îngrijorare. Testul iniţial include nu doar polenuri, dar şi praful, părul de animale, acarieni, pene etc.

Mai departe, dacă o persoană reiese că ar fi alergică la polenuri, i se fac teste suplimentare pentru a descoperi la ce tip de polen este sensibilă. Cum spuneam mai sus, poate avea o sensibilitate la polenuri de primăvară, dar la fel poate fi vorba despre alergii la polenuri de vară sau de toamnă (sau la toate!).

Pentru situaţiile mai complicate, medicii recomandă şi testele de sânge care sunt mai specifice. Touşi, de obicei nu se ajunge până la acestea, identificarea cu ajutorul testelor cutanate fiind suficientă. Tratamentul vizează calmarea simptomelor şi poate include medicamente antihistaminice, decongestionante, spray-uri decongestionante, soluţii oftalmice, tratamente pe bază de cortizon (în cazurile severe) sau tratamente naturale, cum ar fi acupunctura şi homeopatia.

Multe dintre aceste medicamente provoacă somnolenţă, aşa că de obicei se administrează seara, chiar dacă pacienţii ar fi tentaţi să le ia dimineaţa, crezând că astfel sunt protejaţi de-a lungul zilei. Mai reţineţi că aceste medicamente nu se administrează în lipsa indicaţiilor medicului specialist întrucât pot să apară probleme sau boala se poate agrava.

Dacă alergia nu cedează la nici un tratament, se pot încerca vaccinurile desensibilizante care funcţionează pe principiul „cui pe cui se scoate”. Astfel, pacientului i se administrează treptat o cantitate infimă din substanţa care îi creează neplăceri, de câteva ori pe an, timp de câţiva ani.

Nu toate persoanele reacţionează la fel la acest tratament care este eficient doar în unele cazuri. Desensibilizarea se menţine preţ de câţiva ani, după care se revine la tratament.

Uneori, alergiile pot trece de la sine în decurs de câţiva ani, dacă persoana în cauză are un stil de viaţă sănătos, dacă boala s-a instalat pe fond nervos iar factorul iritant a dispărut ori s-a depăşit momentul critic, dar se poate reactiva la fiecare episod emoţional de intensitate importantă.

***

Ştiaţi că, în Statele Unite, persoanele alergice au la dispoziţie un site care le oferă informaţii despre concentraţia zilnică de polen din fiecare zonă? În felul acesta, cei interesaţi pot afla de dimineaţă nu doar dacă este sau nu cazul să-şi ia umbrela înainte de a pleca de acasă, însă şi dacă ar trebui să îndese sau nu în geantă tubul de antihistaminice.