Modificările apărute în viețile noastre în ultimii ani au făcut ca timpul petrecut în fața ecranelor să fie mai lung, iar pacienții se prezintă tot mai des în cabinetul medical cu sindromul de tunel carpian.
Dr. Alexandru Stoian, medic specialist Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă în cadrul Spitalului Zetta, ne învață ce putem face pentru a preveni astfel de probleme.
Sindromul de tunel carpian apare atunci când țesuturile înconjurătoare pun presiune asupra nervului median. În această situație, inflamația tendoanelor învecinate sau a articulației pumnului sau apariția unor lipoame, chisturi sinoviale sau neurofibroame pot face ca pacientul să resimtă durere.
Greu de ignorat, aceasta apare ziua, în timpul unor gesturi banale precum spălatul vaselor, manevrarea volanului sau a telefonului mobil.
Nu ar trebui să mai amâni vizita la medic dacă simți amorțeli, furnicături și dureri în mână, dureri ce iradiază în antebraț, diminuarea forței de apucare sau senzație de șoc electric între degetul mare și arătător sau chiar dispariția sensibilității la primele trei degete.
În timpul pandemiei oamenii și-au modificat comportamentul, au lucrat mai mult de acasă, au stat mai mult la calculator, iar acest fapt poate contribui la creșterea numărului de persoane care se confruntă cu sindrom de tunel carpian, explică dr. Alexandru Stoian.
Femeile sunt în general mai afectate decât bărbații. Sindromul de tunel carpian este prezent mai ales în rândul persoanelor care lucrează la birou, la calculator, sunt de meserie bucătari și efectuează mișcări repetate cu mâinile și traumatizează direct tunelul, a adăugat specialistul, care recomandă celor aflați în această categorie să apeleze la măsuri de prevenție.
Ideal ar fi să se evite presiunea prelungită la nivelul canalului carpian, inclusiv poziția vicioasă la tastatură cu mâinile. Este recomandată gimnastica mâinilor și, în unele cazuri, chiar reorientarea profesională. Gimnastica mâinilor – care poate fi reprezentată de mișcări de flexie și extensie ale mâinii – poate ajuta la scăderea tensiunii de la nivelul tunelului carpian. Și, de asemenea, sunt recomandate mișcările de streching la nivelul gâtului, a adăugat doctorul Alexandru Stoian.
În ultimii doi ani au existat speculații privind legătura directă între COVID-19 și sindromul de tunel carpian, dar există un singur articol care a descris asocierea celor două prin doar două cazuri, deci nu putem generaliza. Există niște mecanisme care pot explica de ce poate agrava, dar sunt doar teorie, deocamdată.