Antalgice, antiinflamatoare, antitermice și antimigrenoase: când și cum se administrează corect

Detaliem termeni des întâlniți în discuțiile cu cadrele medicale și să vedem când și cum se administrează sau nu medicamentele denumite antalgice, antiinflamatoare, antitermice și chiar și antimigrenoase.
Antalgice, antiinflamatoare, antitermice și antimigrenoase: când și cum se administrează corect
Antalgice, antiinflamatoare, antitermice și antimigrenoase: când și cum se administrează corect

În ultimii ani partea de automedicație a crescut foarte mult; accesul facil la informație a crescut acest trend. O fi bine, o fi rău? Ei bine din punct de vedere statistic răspunsul ar fi că nu e indicat să administrezi medicamentele și chiar și suplimentele după cum consideri, atâta timp cât nu ai pregătire medicală. Haideți să detaliem un pic niște termeni des întâlniți în discuțiile cu cadrele medicale și să vedem când și cum se administrează sau nu medicamentele denumite antalgice, antiinflamatoare, antitermice și chiar și antimigrenoase.

Principala cauză pentru care luăm un medicament este durerea: durerea de cap, de măsea, traumatisme la nivelul membrelor, accidentări, intervenții chirurgicale, boli cronice etc.

Vom începe cu medicamentele antiinflamatoare pentru că inclusiv acest termen este folosit frecvent în rândul populației.

Antiinflamatoarele

Antiinflamatoarele sunt substanțe complexe ce au rolul de a reduce inflamația din organism, inflamație responsabilă cu senzația de durere. Aceste substanțe practic blochează sinteza unor factori responsabili cu inflamația. Inflamația este un mecanism de protecție al organismului când în corp apare o infecție, o iritație sau o leziune.
Antiinflamatoarele sunt de două tipuri:

  1. Antiinflamatoare steroidiene– întâlnite și sub denumirile de corticoizi sau glucocorticoizi- acestea reduc sinteza unor proteine și pot inhiba funcționarea sistemului imunitar. Antiinflamatoarele steroidiene se eliberează doar cu recomandare de la medic și sunt destinate afecțiunilor precum: astmul, lupusul, scleroza multiplă, guta, boala Addison, post transplant de organe. Se găsesc sub diferite forme farmaceutice și sunt recomandate în funcție de organul ce trebuie tratat: creme/ unguente, picături oftalmice, picături nazale, comprimate, inhalatoare, soluții injectabile de uz intravenos sau intramuscular.

Administrarea antiinflamatoarelor steroidiene poate avea reacții adverse precum: schimbări de dispoziție/ comportament, hipertensiune arteriala, diabet, osteoporoză, atrofie cutanată și musculară, glaucom.

Dacă se administrează perioade lungi pacienții se pot confruntă cu: depresie, retenție de fluide, creștere în greutate, greață, vărsături, fragilitate osoasă.

  1. Antiinflamatoare nesteroidiene– sunt printre cele mai administrate medicamente, cele mai utilizate, precum ibuprofenul, fiind accesibile fără rețetă. Acestea au triplu rol: reduc inflamația, ameliorează durerea și combat febra. La nivel practic antiinflamatoarele nesteroidiene blochează sinteza substanțelor care sensibilizează fibrele nervoase și cresc senzația de durere asociată procesului inflamator.

Antiinflamatoarele nesteroidiene sunt recomandate pentru: dureri de cap, musculare, de spate, menstruale, artrită, luxații, entorse, post operator în intervenții chirurgicale minore.

Chiar dacă se eliberează fără rețetă unele dintre aceste medicamente trebuie avut în vedere potențialul de apariție a efectelor secundare și potențialul de a interacționa medicamentos cu alte produse.
Astfel printre efectele secundare frecvent întâlnite în cazul antiinflamatoarelor nesteroidiene se numără:

  • problemele digestive (indigestie, balonare, diaree sau constipatie, arsuri gastrice, greață și vărsături., gastrită sau ulcer) și problemele cardiace (infarct miocardic acut, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral și tromboză).

Ca și potențiale interacțiuni medicamentoase atenție sporită dacă sunteți sub tratament cu:

  • antihipertensive, aspirină în doză mică, diuretice, inhibitori selectivi de serotonină (ex. sertralină, citalopram).

Antiinflamatoarele nesteroidiene sunt contraindicate dacă aveți ulcer gastric, hemoragii digestive sau probleme intestinale, boli hepatice sau renale, există antecedente de infarct sau de accident vascular, aveți diagnostic de diabet și nu îl gestionați corespunzător.

Antalgicele

Antalgic- acest termen face referire la medicamentele calmante sau analgezice, medicamente care suprimă sau atenuează durerea și acționează: asupra zonei dureroase/ local sau asupra sistemului nervos.
Analgezicele se împart în:

  • analgezice antipiretice (ex. paracetamol, aspirină)– nu induc dependență fizică sau psihică și nu produc depresă respiratorie. Au efect antalgic- calmează durerea și antipiretic- scad febra;
  • analgezice morfinomimetice (ex. derivați de morfină)– aceste medicamente sunt prescrise de medic întotdeauna, iar administrarea lor este monitorizată, deoarece pot provoca dependență. Ele suprimă durerea, dar acest efect poate fi însoțit de scăderea pulsului sub valorile normale, greață, constipație, probleme urinare, stări de euforie, confuzie;
  • analgezice adjuvante– sunt medicamente cu o primă recomandare în alte afecțiuni, care au ca o a doua acțiune suprimarea durerii- ex. antiepilepticele, antidepresivele indicate în nevralgii sau migrene, anestezice locale.

Medicamentele antalgice în funcție de categoria din care fac parte sunt prescrise în: durere de spate, musculară, de cap, dureri articulare (osteoartrită), dureri din poliartită reumatoidă, dureri post- operatorii, dureri asociate unor boli cronice (boli oncologice), inflamații și rigiditate.

Administrarea analgezicelor se poate face pe cale orală, rectală, intramusculară, intravenoasă sau locală prin cateter.

Antitermicele

Antitermicele sunt medicamentele cunoscute și ca febrifuge sau antipiretice și au scopul de a scădea febra, dar în același timp reduc și durerea. În această categorie intră antiinflamatoarele nesteroidiene de tip ibuprofen, naproxen sau metamizol, analgezicele antipiretice precum paracetamol și acid acetilsalicilic. Practic vorbim de substanțe medicamentoase cu diverse structuri chimice care au atât efect antiinflamator cât și analgezic și antipiretic. Acestea se pot asocia și da alternativ la diferență de patru sau șase ore, în funcție de indicațiile medicului.

Antimigrenoasele

Antimigrenoasele sunt medicamente recomandate în durerile de tip migrenos. Migrena este un tip de cefalee asociată cu greață, vărsături, sensibilitate la lumină, sunet. Antimigrenoasele se utilizează atât în timpul crizelor, cât și pentru a evita recidivarea și sunt derivați extrași din cornul de secară (ergotamina, dihidroergotamina- au ca reacții adverse vărsăturile) și triptanii (sumatriptan, naratriptan, zolmitriptan, rizatriptan- au ca efect restabilirea fluxului sangvin intracranian normal și diminuarea fenomenelor inflamatorii, responsabile cu durerea caracteristică migrenelor).

În cazul migrenelor ușoare cu cefalee pulsatilă ocazională (o dată pe lună) durerea se poate trata cu analgezice antipiretice singure sau asociate cu antiinflamatoare și la nevoie și cu antiemetice- pentru stările de vomă.
Începând cu migrena moderată se vor administra combinații de analgezice- antipiretice și alcaloizi din cornul de secară sau triptani.

Înainte de a administra un medicament pentru durere este important să înțelegem tipul de durere și ceea ce a provocat apariția ei pentru a putea alege medicația potrivită.

Foto: shutterstock

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alexandra Necșoiu - Web-Editor
ALEXANDRA NECŞOIU, Web-Editor, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe băncile ...
citește mai mult
Alin Popescu - Medic primar – medicină sportivă
Medic primar – medicina sportiva incepand cu 01.01.2012, prin concurs. A sustinut si promovat examenul de primariat, in centrul universitar Bucuresti, in sesiunea iunie 2011; Medic specialist medicina sportiva incepand cu 01.01.2007, prin concurs. A sustinut si promovat examenul de specialitate, ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre colonoscopie. Dr. Oana Dolofan: „Nu orice pacient poate face colonoscopie”