Venirea iernii este un moment de bucurie pentru copii, mai ales pentru cei mai mici dintre ei. Sezonul rece le dă, însă, bătăi de cap părinţilor, atunci când copiii se îmbolnăvesc şi mulţi dintre ei ar apela la orice remediu pentru a-i ajuta pe micuţii aflaţi în suferinţă. De multe ori, părinţii recurg la antibiotice, care nu ajută în cazul infecţiilor de tract superior, potrivit doctorului pediatru Roxana Hristianovici.
“Majoritatea infecţiilor de tract superior sunt cauzate de virusuri, prin urmare antibioticul nu ajută, ci dăunează (distruge flora normală bacteriană – cu rol esenţial în imunitate)”, spune pediatrul.
Ea precizează că antibioticul ar trebui administrat doar la recomandare medicală. “Adevărul este că mai avem mult de lucru şi la acest capitol. De multe ori, chiar şi medicul prescrie antibiotic acolo unde nu este cazul. Efectuarea de culturi (exudat faringian, nazal) ar trebui făcută înaintea oricărei administrări de antibiotic. Doar aşa avem certitudinea că tratăm ţintit şi corect”, subliniază Roxana Hristianovici.
Infecţiile respiratorii superioare sunt cele mai frecvente afecţiuni întâlnite în cazul copiilor mici. Ele se transmit pe calea aerului, prin strănut, tuse, dar şi prin contaminarea obiectelor cu saliva. “Dacă ne referim la agentul patogen (cel care a produs boala), avem mai des îmbolnăviri cauzate de virusuri versus bacterii. Dacă ne referim la localizarea infecţiei, atunci cele mai frecvente sunt rinofaringite, urmate de faringoamigdalite. Otitele sunt mult mai rare, iar sinuzitele sunt inexistente la copilul mic”, arată doctorul. Totuşi, medicul atrage atenţia că un copil hrănit diversificat o să răcească mai rar, datorită faptului că nu are deficit de vitamine (A, C, D, E) şi minerale (fier, magneziu, zinc). Singurul aliment care transmite anticorpi copilului şi care îl protejează direct este, însă, laptele matern.
„Despre laptele matern am putea să scriem un tratat. Există aşa multe componente din laptele matern care ajută”, spune Roxana Hristianovici. Totodată, ea enumeră câteva: anticorpi, imunoglobuline (IgA, IgG, IgM); lizozimul – enzimă cu rol important în imunitatea mucoaselor, care are acţiune bacteriostatică asupra bacteriilor Gram pozitive şi Gram negative; lactoferina – proteină ce leagă fierul, cu acţiune bacteriostatică; bacilul bifidus – care favorizează dezvoltarea lactobacililor (flora bună bacteriană) şi împiedică dezvoltarea germenilor patogeni, stimuleză secreţia de IgA secretorie; Interferonul, citokinele, mucine, interleukine.
“Toate au un rol esenţial în modularea răspunsului imun. Acesta este motivul pentru care alăptarea este o problemă de sănătate publică şi nu o alegere personală. Mamele trebuie să fie corect informate şi, mai mult de atât, trebuie sprijinite concret şi corect încă de la început. Studiile ne spun clar că alăptarea reduce numărul de infecţii ale copilului”, arată doctorul Hristianovici.
“Dacă vorbim de administrarea de vitamine, precum vitamina D, da, nivelul optim al acesteia este esenţial pentru apărarea organismului. De asemenea, vitamina C are un rol esenţial mai ales în perioada de boală. Despre restul produselor care se găsesc pe piaţă nu pot să spun dacă ajută sau sunt periculoase. Suplimentele alimentare nu au nevoie de teste sau studii care să le ateste eficienţa pentru a putea să fie comercializate. Personal, prefer să nu recomand astfel de produse”, a adăugat pediatrul.
Dr. Roxana Hristianovici, medic pediatru