Antibiotice sau antidiareice: care este abordarea corectă în tratamentul diareei?

Scaune moi, apoase, crampe abdominale puternice, balonare – aceste 3 simptome sunt specifice diareei, o afecțiune de care toți ne-am lovit la un moment dat în viață.

Cauzele diareei sunt numeroase, însă în peste 75% din cazuri de vină sunt infecțiile virale.

Intoleranța la lactoză sau la gluten, consumul de îndulcitori artificiali, de fructoză, anumite medicamente, infecțiile bacteriene sau parazitare, bolile inflamatorii intestinale și stresul se numără, de asemenea, printre posibilele cauze ale diareei.

Recomandări

Standardul de aur în recuperarea neurologică: tehnologiile cu biofeedback. „Recuperarea după un AVC nu se realizează…

Intoleranța la căldură. Simptome și factori care declanșează afecțiunea

Cel mai bun tratament pentru diareea ocazională

Deși mulți ne gândim că la baza episoadelor diareice sunt bacteriile din alimente sau din apa pe care o bem, în realitate, mai puțin de 10% din cazurile de diaree sunt cauzate de infecțiile bacteriene.

De cele mai multe ori, „vinovații de serviciu” sunt rotavirusul, adenovirusurile, astrovirusurile și alte virusuri care circulă intens în sezonul rece, precum și modificările în regimul alimentar.

Diareea ocazională trece de obicei de la sine în decursul a 2-3 zile, dar pentru a scurta agonia și a preveni deshidratarea, cel mai eficient tratament rapid antidiareic este cel cu loperamidă.

Această substanță ajută la stoparea diareei, făcând scaunele mai solide și mai puțin frecvente, totul în mai puțin de o oră, în comparație cu antibioticele, care au nevoie de cel puțin 48 de ore pentru a acționa, plus că nici nu sunt eficiente dacă la mijloc nu este vorba despre o infecție bacteriană.

Tratamentul cu loperamidă al diareei acute de origine virală este recomandat de Organizația Mondială de Gastroenterologie de zeci de ani și continuă să fie lider în ceea ce privește eficiența și rapiditatea asupra manifestărilor neplăcute.

Medicamentele care conțin această substanță trebuie luate întocmai conform recomandărilor de pe ambalaj. Depășirea dozei nu înseamnă că medicamentul va funcționa mai eficient sau mai rapid!

Antibioticele se iau doar la recomandarea medicului

Sub nicio formă nu trebuie să iei antibiotice fără recomandarea medicului! Acestea ajută doar în cazul în care diareea este cauzată de infecții bacteriene – care sunt mult mai rar întâlnite.

De asemenea, trebuie ținut cont de faptul că antibioticele luate nejustificat, fără recomandarea medicului, pot dezechilibra flora intestinală, agravând simptomele.

În plus, diareea cauzată de bacterii precum Yersinia, Shigella, Salmonella, Campylobacter, E. coli tinde să persiste mai mult de 3 zile și este însoțită și de alte simptome, precum febră peste 38 de grade Celsius, vărsături, lipsa poftei de mâncare, scaune cu sânge.

Într-o astfel de situație, antidiareicele doar ameliorează temporar simptomul, dar nu tratează cauza.

Așadar, este important să deosebești diareea de origine virală de cea bacteriană prin simptomele pe care le ai. Iar dacă lucrurile nu se ameliorează cu ajutorul medicamentelor fără prescripție medicală în câteva zile, trebuie să te adresezi medicului pentru investigații amănunțite, depistarea cauzei și instituirea unui tratament corect.

Rolul alimentației în tratamentul diareei

Pentru a preveni deshidratarea cauzată de diaree, precum și pentru ameliorarea durerilor abdominale, scăderea frecvenței scaunelor și solidificarea acestora, este esențial să bei cât mai multe lichide (2-3 litri/zi). Asta presupune inclusiv supe, sucuri de fructe, alimente bogate în apă, băuturi cu electroliți.

Totodată, este indicat să consumi alimente precum banane, orez, cartofi, pâine prăjită, iaurt, piure de mere, unt de arahide, carne de pui sau curcan.

Printre alimentele și băuturile care pot înrăutăți situația se numără prăjelile, alimentele cu multe grăsimi, fructele și legumele crude, fasolea, varza, alimentele picante, cafeaua și sucurile acidulate îndulcite.