Antibioticele și alăptarea: ce medicamente poți lua în siguranță și ce trebuie să eviți

O temă intens căutată de femeile care tocmai au născut este „antibioticele și alăptarea”. Multe mămici vor să știe dacă pot lua anumite antibiotice când alăptează sau dacă sunt unele medicamente care trebuie evitate, pentru a nu exista reacții adverse asupra bebelușului. 

Dr. Mirela Sorlescu, medic primar medicină de familie, detaliază care sunt antibioticele sigure pe parcursul alăptării, dar și cele care trebuie evitate.

Antibiotice sigure pe durata alăptării

Următoarele antibiotice pot fi luate în siguranță în timpul alăptării:

Recomandări

Tratamentul cu antibiotice – când este indicat, ce efecte secundare poate avea

Anumite antibiotice luate în timpul sarcinii ar putea creşte riscul de avort

• Amoxicilină
• Azitromicină
• Cefaclor
• Cefuroximă
• Cefalexină
• Cefradină
• Claritromicină
• Co-amoxiclav
• Co-fluampicil, Flucloxacilină + Ampicilină
• Eritromicină
• Flucloxacilină
• Penicilina V, fenoximetil penicilina
• Trimetoprim

Antibioticele intravenoase și alăptarea

Unele antibiotice, cum ar fi Gentamicina sau Meropenem, sunt administrate intravenos deoarece sunt slab absorbite din intestin. Prin urmare, este puțin probabil ca orice medicament care trece în laptele matern să fie absorbit în cantități suficiente de către copil și nu este nevoie de încetarea alăptării din motive de siguranță.

Cu toate acestea, este posibil ca mama să nu se simtă suficient de bine pentru a alăpta sau poate avea nevoie ca bebelușul să fie îngrijit de un alt adult și să fie adus la ea pentru hrănire.

Tetraciclina și alăptarea

Se credea în trecut că antibioticele cu Tetraciclină sunt contraindicate în alăptare, deoarece ar putea păta dinții sugarului. În tratamente scurte (mai puțin de o lună), acest lucru pare să nu fie o problemă, deoarece medicamentul formează un complex cu calciu din lapte și nu este absorbit de copil.

Tratamentele lungi, de exemplu cele pentru acnee, trebuie evitate ori de câte ori este posibil în timpul alăptării.

Medicamentele din această familie sunt:

• Tetraciclina
• Oxitetraciclina
• Minociclina
• Doxiciclina
• Lymeciclina

Metronidazolul în alăptare

S-a spus că Metronidazolul conferă un gust neplăcut laptelui și îl determină pe bebeluș să-l respingă. Nu s-a putut urmări cercetarea originală care a sugerat acest lucru sau cine a gustat laptele și a făcut această concluzie. Bebelușii nu par a fi preocupați de variația frecventă a gustului laptelui matern care apare în mod natural. Ocazional poate modifica culoarea laptelui.

În SUA se folosesc doze unice de 2g și alăptarea este întreruptă temporar. În Marea Britanie se utilizează doze de 200-400 de miligrame de trei ori pe zi și alăptarea poate continua. Utilizarea intravenoasă nu pare să prezinte dificultăți în lactație.

Concentrația în lapte după o doză orală de 400 de miligrame de trei ori pe zi a produs niveluri de lapte de 15,52 μg/ml și 200 de miligrame de trei ori pe zi, o doză echivalentă cu sugarul de 3 miligrame/kg/zi, comparativ cu doza de 22,5 miligrame/kg/zi administrată terapeutic pentru copii.

Consumul crescut de usturoi (de către mamă) maschează gustul Metronidazolului.

Antibiotice care pot cauza reacții adverse

Ciprofloxacina poate provoca probleme la articulațiile animalelor tinere expuse la aceasta.

Nitrofurantoina – numai cantități mici sunt excretate în laptele matern, dar poate provoca hemoliză la sugarii cu deficit de G6PD (o afecțiune relativ rară care implică deficit enzimatic). Poate colora urina, lacrimile și laptele matern.

Vancomicina și teicoplanina sunt utilizate pentru tratarea stafilococului auriu rezistent multiplu (MRSA). Efectele secundare ale acestor medicamente sunt potențial severe și utilizarea lor necesită analize de sânge, teste ale funcției renale și hepatice.

Clindamicina este disponibilă sub formă de tablete și gel vaginal. Comprimatele au produs rareori colici asociate cu antibiotice la bebelușii alăptați (un caz raportat), iar bebelușii expuși trebuie să fie observați pentru cazuri de sânge în scaun. Este puțin probabil ca aplicarea vaginală să producă efecte adverse la copii, deși 30% este absorbit în lapte.