Antihistaminicele pe înțelesul tuturor. Ce luăm când avem alergii

Încă din primele luni de diversificare a alimentației bebelușilor se pune problema alergiilor: alimentele cu potențial alergen sunt introduse mai târziu decât morcovul sau mărul.

Pe parcursul vieții putem descoperi că suntem alergici la diferite substanțe medicamentoase, alimente, plante, praf, acarieni, insecte, păr de animale, etc. și atunci în cazurile ușoare ce pot fi tratate acasă sau cazurile sezoniere (de tip alergie la tei, ambrozie, fân, etc) „prietenii” de nădejde devin medicamentele antihistaminice sau altfel spus medicamentele împotriva simptomelor alergiilor (frecvent întâlnite sunt strănut, ochi înroșiți, mâncărime, lăcrimare excesivă, etc.).

Ce se întâmplă în organism când este declanșată o alergie?

Să luăm ca exemplu alergia la părul de animal- când sistemul imunitar al persoanei alergice identifică prezența părului de animal el consideră că acest element (de obicei inofensiv) este un factor nociv pentru persoana în cauză și încearcă să protejeze organismul prin eliberarea excesivă de histamină. Histamina este prezentă în aproximativ toate țesuturile din organism și este primul mediator chimic de apărare a organismului când acesta identifică pătrunderea unui factor alergen.

Recomandări

5 motive pentru care te doare în piept și care nu au nimic de-a face cu…

Funcționează cu adevărat? Ce se întâmplă dacă pui usturoi în nas pentru congestie

Histamina fiind secretată în exces acționează asupra unor receptori din organism și provoacă reacții precum:

– strănut;

– mâncărime la nivelul pielii, urticarie;

– mâncărime în zona ochilor, ochi roșii și umezi

– rinoree (secreție nazală) sau nas înfundat;

– congestie, tuse;

– dificultăți de respirație, respirație șuierătoare;

– oboseală;

– insomnie;

– greață și vărsături.

Rolul medicamentelor antihistaminice este de a inhiba eliberarea excesivă a histaminei.

Categorii de antihistaminice

Antihistaminicele sunt clasificate în trei categorii: generație I, II și III.
Antihistaminicele de generație I au fost aprobate în 1930 și acționează asupra receptorilor de histamină din măduva spinării și creier. Aceste antihistaminice dau stare de somnolență și sunt recomandate a fi administrate în special seara! În această categorie sunt multe antihistaminice, dar folosite și în prezent mai sunt: bromfeniramina, carbinoxamina, clemastina, doxilamina, hidroxizina, prometazina, triprolidina.

Antihistaminicele de generația a II-a au fost aprobate în 1980 si sunt considerate mai sigure decât cele de primă generație. Nu dau stare de somnolență și interacționează cu mai puține medicamente decât cele aprobate anterior lor. În aceasta categorie sunt următoarele antihistaminice: desloratadina, bilastina, loratadina, rupatadina.

Antihistaminicele de generația a III-a la fel ca cele de generația a II-a nu au proprietăți sedative și sunt: levocetirizinele si fexofenadinele.

Forme de antihistaminice

În funcție de substanța activă din produs sau de categoria de vârstă pentru care este recomandat sau în funcție de tipul de administrare, antihistaminicele se găsesc sub formă de: lichide, loțiuni, siropuri, geluri, creme, picături pentru ochi, comprimate, sprayuri nazale, capsule și supozitoare.

Când se recomandă antihistaminicele?

Antihistaminicele se recomandă atât pentru diminuarea simptomelor alergiilor cât și pentru alte afecțiuni:

rinita alergică (febra fanului); alergii alimentare; urticariei/ erupții cutanate; conjunctivite alergice; răceli; hipersensibilitate la anumite medicamente; înțepături de insecte; rău de mișcare; arsuri stomacale; boala Parkinson (pot reduce rigiditatea si tremuraturile)

Ce efecte secundare dau antihistaminicele?

În funcție de alergia pe care o aveți medicul vă va recomanda un anumit antihistaminic care poate fi însoțit de recomandări precum: „Îl luați seara la culcare, dă stare de somnolență” sau „Nu îl luați dacă urmează să conduceți!”. Aceste recomandări însoțesc medicamentul deoarece poate da reacții adverse.

Printre cele mai întâlnite reacții adverse ale antihistaminicelor se numără:

· somnolenţă;

· gură uscată;

· ochi uscați;

· vedere încețoșată sau dublă;

· amețeli și dureri de cap;

· tensiunea arterială scăzută;

· îngroșarea mucoasei în căile respiratorii;

· creșterea ritmului cardiac;

· dificultăți la urinare;

· constipație;

· dureri articulare sau musculare;

· durere de cap;

· tuse;

· oboseală;

· disconfort abdominal;

· greață sau vărsături.

Care sunt antihistaminicele naturale?

Simptomele „ușoare” ale alergiilor (congestive nazală, strănut, mâncărime la nivelul ochilor, etc.) pot fi combătute și cu ajutorul unor substanțe naturale precum:

– bromelaina (ananasul are conținut bogat în bromelaină)- reduce inflamația de la nivelul căilor respiratorii;

– quercetina- antioxidant natural prezent în mere, ceapă roșie, broccoli, cireșe, roșii, fructe de pădure- reduce inflamația de la nivelul căilor respiratorii;

– vitamina C- prezentă în citrice foarte mult, cu efect antioxidant sprijină sistemul imunitar în interacțiunea acestuia cu factorii alergeni;

– brusture- în farmacie sau plafar găsiți extract de ulei sau pilule și la nivel teoretic este eficient asupra migrenelor și în alergii;

– urzică- puteți găsi ceai, suplimente, ticturi.

Poate lua oricine antihistaminice?

Este indicat să luați antihistaminice doar la recomandarea medicului, dar în prealabil să îl informați cu privire la toate bolile sau afecțiunile pe care le aveți în vederea evitării posibilelor interacțiuni sau reacții adverse pe care le pot avea antihistaminicele cu medicamentele din tratamentele pentru alte patologii.
Există antihistaminice contraindicate în boli de inimă, ficat, boli de rinichi sau epilepsie. Informați atât medicul cât și farmacistul la momentul prescrierii sau eliberării unui antihistaminic cu privire la existența unui tratament antidepresiv sau a unui tratament pentru ulcer gastric!

Antihistaminicele pot interacționa și cu medicamente din următoarele categorii:

– antibiotice;

– antiacide;

– somnifere;

– medicamente recomandate în vitiligo- betahistina.

Dacă sesizați că dumneavoastră sau un membru al familiei are reacții alergice apelați întotdeauna la medicul de familie înainte de a a dministra un antihistaminic și înainte ca simptomele să se agraveze. Aveți în vedere că o alergie gravă poate duce la șoc anafilactic!