Antrenamentul mental ar putea întârzia apariţia demenţei

Un anumit exerciţiu mental ar putea să întârzie apariţia demenţei. Un nou studiu desfăşurat pe o perioadă de 10 ani arată că antrenarea vitezei – exerciţii pe computer care determină utilizatorii să proceseze informaţia mai repede – au depăşit exerciţiile de memorie şi cele pentru gândirea raţională, alte două tehnici populare de antrenament ale creierului.

Cercetătorii au arătat că un interval de 11 – 14 ore de antrenare a vitezei are potenţialul de a scădea cu până la 47% riscul de a dezvolta demenţă în următorii 10 ani. 

Rezultatele studiului, intitulat Active, au fost prezentate la Conferinţa Internaţională a Asociaţiei Alzheimer (AAIC) unde au participat cei mai importanţi cercetători în domeniu. Acesta este primul studiu care demonstrează că o modificare la nivelul comportamentului poate reduce incidenţa demenţei. 

Recomandări

Cercetătorii sfătuiesc bărbaţii să se căsătorească cu femei mai inteligente, pentru a învinge demenţa

Multe persoane practică diverse exerciţii de antrenare creierului pentru a-şi menţine mintea alertă pe măsură ce înaintează în vârstă. Cercetările anterioare  arătat că trei tipuri de antrenamente ale creierului au condus la îmbunătăţiri ale funcţiei congnitive şi ale abilităţii de a efectua sarcini de zi cu zi, cum ar fi  de exemplu pregătirea mesei. Antrenarea vitezie a depăşit alte tehnici în ceea ce priveşte reducerea numărului de accidente rutiere provocate din neglijenţă şi a fost singura metodă care a oferit protecţie împotriva simptomelor depresiei. 

„Dacă poţi reduce posibilitatea de a suferi de demenţă cu aproape 50% cu ajutorul acestei tehnici, este un lucru extraordinar”, este de părere Michael Roizen, preşedintele Institutului de Sănătate din Clevelend, care nu a fost implicat în studiu.

Studiul, finanţat de Institutul Naţional de Geriatrie, a inclus 2,832 de subiecţi sănătoţi cu vârste cuprinse între 65-94 de ani. Participanţii au fost împărţiţi aleatoriu şi au efectuat unul dintre cele trei programe de antrenament cognitiv sau a făcut parte dintr-un grup de control. 

Exerciţiile de memorie şi cele de gândire raţională au fost efectuate cu un instructor, nu pe calculator şi nu au redus riscul de demenţă. Participanţii au luat parte la 10 sesiuni de câte o oră timp de cinci săptămâni, cu un instructor disponibil pentru ajutor. Unii dintre ei au urmat astfel de sesiuni un an mai târziu şi peste trei ani. 

Subiecţii care au luat parte numai la cele 10 ore de antrenament iniţiale au prezentat un risc de dezvolta demenţa zece ani mai târziu cu 33% mai redus, în timp ce participanţii la studiu care au primit sesiuni adiţionale de antrenarea a creierului şi-au redus riscul cu 48%.

Datele sunt parţiale şi nevalidate de comunitatea ştiinţifică şi nu au fost încă publicate într-un jurnal medical. Coordonatorul studiului Jerri Edwards, director al Institutului Byrd Alzheimer de la Universitatea din Florida de Sud,  a motivat că echipa sa a vrut să facă publice datele cât mai repede.

Jocurile pentru antrenarea creierului sunt o afacere profitabilă de ani de zile.

“În cazul majorităţii metodelor care îţi antrenează creierul dispobilie pe piaţă, reclama şi marketing depăşesc informaţiile ştiinţifice disponbile”, explică Murali Doraiswamy, director al programului pentru Disfunţii Neurocognitive de la Universitatea Duke din Durham. Acesta atrage atenţia că studiul nu clarifică exact care este perioada de antrenament optimă şi că sunt necesare cercetări ulterioare. 

„Nu este clar dacă antrenarea vitezei afectează neurofiziologia proceselor care cauzează demenţa”, spune Glenn Smith, decanul departamentului de Psihologie clinică de la Universitatea Florida, care a condus cercetări independente cu produse similare.