Anxietatea: simptome şi soluţii

Teama te copleşeşte, frica îţi controlează gândurile, emoţiile te sufocă? Dacă toate astea fac parte din tabloul pe care îl priveşti zilnic, poţi suferi de anxietate.

Frica şi neliniştea formează în interiorul emoţiei fundamentale, denumite anxietate, corpul central. Pe această bază, anxietatea se dezvoltă până în momentul în care controlează 100% individul.

Cum putem identifica anxietatea?

Identificarea anxietăţii este relativ simplă. ,,Pornim de la următoarea impunere: obligativitatea interpretării emoţionale a tot ceea ce simţim că este nou în noi şi nu neapărat pozitiv. Când subiectul se gândeşte la lucrurile pe care vrea să le facă, dar nu mai poate, şi când individul poziţionează în timp, sub forma înainte şi după, anumite lucruri ce nu mai este capabil să le realizeze, atunci putem vorbi de schimbări’’, precizează psihologul Radu Leca pentru CSID.RO.

Recomandări

4 remedii naturale anti anxietate

Alimentele care calmează stările de anxietate

Ce anume se schimbă într-un individ cuprins de anxietate?

Sistemul valoric, implicarea emoţională, structura motivaţiei, apariţia fricii fără origine, neliniştea. Ca un individ să poată recunoaşte anxietatea, trebuie să accepte următoarele: ceea ce simte că este acum, ceea ce a fost înainte de frică şi ceea ce poate deveni dacă acceptă starea de anxietate. Prin conştientizarea problemei, a sursei problemei şi a posibilelor rezolvări, subiectul începe războiul cu el însuşi.

,,Indiferent dacă au aceleaşi tipuri de frici sau de dureri, anxioşii percep durerea altfel’’

,,Pe primul loc poziţionăm frica, pe al doilea grijile inutile, de forma ce se întâmplă, când se întâmplă, dacă se întâmplă, anticiparea primejdiei şi a tensiunii. Specific faptul că fiecare anxios este unic în felul său. Nu există doi anxioşi care să poat[ explica la fel ceea ce simt. Indiferent dacă au aceleaşi tipuri de frici sau de dureri. anxioşii percep durerea altfel.

Durerea se opreşte doar când anxiosul realizează ceva nou sau ceva care să-i atragă atenţia de la gândul durerii’’, adaugă psiholgul Radu Leca.

Simptomele anxietăţii

• iritabilitatea
• oboseala (chiar dacă anxiosul este static)
• dificultăţi mari de concentrare
• celebrele ameţeli (din frică, vinovăţie şi nemulţumire), neliniştea generalizată (când, ce şi de ce se întâmplă, eu ce păţesc),
• nervozitatea necontrolată

Toate aceste simptome determină răspunsuri fizice din partea organismului: diareea, tremuratul, palpitaţiile, durerile de cap, senzaţia de greaţă, slăbiciunea musculară, senzaţia că se mişcă ceva în interiorul toracelui sau a capului.

De ce poate apărea anxietatea?

Anxietatea apare din neînţelegerea realităţii. Frica eşecului este folosită constant de anxioşi drept argument suprem. La fel şi neliniştea.

,,Când un subiect nu mai înţelege ce se întâmplă în jurul sau, când nu mai are răbdare să audă şi să vadă toată informaţia, când simte că nu mai poate, frica şi neliniştea devin cei mai buni aliaţi. Viaţa se opreşte şi poate continua doar dacă sunt respectate reguli noi, uneori absurde. Pot merge la mall doar dacă port tricoul meu norocos ce mă apără de orice, dacă temperatura de afară nu depăşeşte 23 de grade, altfel leşin, dacă nu sunt mulţi oameni în jurul meu, altfel intru în panică, dacă nu mănânc un avocado, ca să pot gândi. Recunoaşteţi şi voi, unele reguli impuse sunt absurd, dar nu şi pentru anxios’’, adaugă specialistul.

Cum se manifestă o persoană anxioasă în relaţia cu ceilalţi?

Când cinci oameni îţi spun că te-ai schimbat, este clar că acest lucru s-a întâmplat, şi nu în bine. ,,Anxiosul se izolează. Foloseşte pentru izolare argumente ce la prima audiţie par logice, dar în timp, prin repetare, devin doar motive infantile: Nu ies astăzi, aştept o amică la mine; nu vin la întâlnire, am altceva de făcut; am spălat aseară şi nu am haine uscate; câinele meu este bolnav, trebuie să am grijă de el. Adevărul este doar în universul anxiosului’’, susţine psihologul Radu Leca.

Odată izolat, acesta nu mai are grijă de nimeni şi de nimic, aşteaptă ca o catastrofă să se întâmple, dar, când înţelege că are o problemă, cade în extrema cealaltă şi previne stările de anxietate prin curăţenie excesivă, rearanjare de dulapuri, de biblioteci.

Practic, anxiosului îi este mai frică să nu fie acuzat de anxietate, decât să fie considerat obsesiv. ,,Precizez faptul că gândurile iraţionale şi obsesive nu pot fi controlate de pacient şi pot produce anxietate. Exemplu: Eu (îşi spune anxiosul) sunt bolnav fiindcă sunt înconjurat de germeni, este bine să fac curat, după ce verific repetitiv locul anumitor obiecte în casă’’, mai spune psihologul Radu Leca.

Tulburările de anxietate se împart în: GAD – Anxietate generalizată, tulburare de panică, fobii, tulburări de anxietate socială, OCD – tulburari obsesiv compulsive, PTSD – tulburare de stres posttraumatic, anxietate de separaţie (divort, decesul unui prieten drag sau a partenerului de cuplu, schimbarea locuinţei)

Diferenţa între anxietate şi depresie

Depresia conţine:

• frustrare;
• tristeţe;
• inutilitate;
• pierderea interesului pentru viaţă;
• gânduri suicidale;
• oboseală;
• modificări ale programului de somn şi apetitului;

Anxietatea conţine:

• senzaţia de neputinţă şi nervozitate;
• creşterea frecvenţei cardiace;
• sentimentul de panică sau de pericol iminent, transpiraţie abundentă;
• tremurat;

Ce au în comun anxietatea şi depresia

• agitaţia (depinde de personalitatea subiectului), îngrijorarea extremă;
• neliniştea;
• durerile de cap şi stomac;
• dificultăţi în luarea decizilor;

Cum depăşim anxietatea?

Anxietatea se depăşeşte alături de psiholog şi familie. La ce bun anxiosul să fie bombardat cu medicamente când nu are alături nici consilierea psihologică şi nici discuţiile cu familia. Inutil!

,,În cadrul reţelelor de socializare există grupuri de 700-2000 de persoane ce vorbesc exclusiv despre ceea ce simt, ceea ce fac sau nu fac, ceea ce gândesc, de ce gândesc doar anumite tematici. Anxiosul se regăseşte practic în interiorul unui stup în care toţi sunt bolnavi şi tot ceea ce învaţă el este că tot ceea ce simte este adevărat şi că psihologii nu îl inţeleg în totalitate’’.

• De ce să merg la job când eu nu ştiu cum să ies din casă, şi nu sunt singurul, uite şi X a păţit la fel
• De ce să vorbesc când eu ştiu cel mai bine că dacă fac asta se poate întâmpla ceva rău, uite şi X a făcut aşa şi a ajuns tare rău.

Anxietatea nu se poate depăşi în siguranţă fiind singuri, ci doar cu ajutorul unui psiholog.