Astmul: cum îl ţinem sub control

Astmul este o boală cronică ce afectează căile respiratorii şi se manifestă printr-o hiperreactivitate bronşică. Aceasta facilitează apariţia unor episoade recurente de tuse, dispnee, anxietate, în special noaptea şi dimineaţa. Afecţiunea nu poate fi vindecată, dar cei diagnosticati cu astm pot duce o viaţă normală, activă, asta dacă respectă câteva reguli simple.

Astmul poate provoca respiraţie şuierătoare, senzaţie de strâmtorare la nivelul pieptului şi tuse. Deşi afecţiunea nu poate fi vindecată, aceasta poate fi ţinută sub control prin reducerea şi prevenirea atacurilor de astm, denumite şi episoade.

Astmul este cea mai frecventă boală cronică la copii. Acesta este unul dintre motivele pentru care incidenţa este mai mare la această categorie de vârstă: 55% dintre copiii diagnosticaţi cu astm au avut la un moment dat un atac, faţă de 49% dintre adulţii cu aceeaşi afecţiune.

Recomandări

Astmul poate fi controlat! 6% dintre români suferă de astm

Pisicile alunga astmul si alergiile

Simptomele care anunţă astmul

• Tuse, mai ales noaptea
• Respiraţie şuierătoare
• Dificultăţi de respiraţie
• Dureri şi presiune în piept

Fiecare persoană diagnosticată resimte diferit această afecţiune.  Este posibil să nu aibă aceste simptome sau să fie încercată de unele total diferite. Cei care suferă de această boală pot avea un randament scăzut şi pot fi încercaţi de o stare de letargie. Simptomele pot varia, de asemenea, de la uşoare la severe, de la un atac de astm până la altul.

Factorii de risc

• fumatul: aproximativ jumătate dintre cazurile noi de astm apar la fumători;
• factorii de mediu: astmul ocupaţional poate apărea ca o reacţie la anumiţi alergeni de la locul de muncă;
• praful: expunerea la praf este asociată cu un risc crescut de astm bronşic;
• gândacii: s-a demonstrat că oamenii care trăiesc în case infestate cu gândaci au de patru ori mai multe şanse să facă astm decât ceilalţi;
• alţi alergeni de casă: praf, acarieni.

Există şi factori de risc ce nu pot fi controlaţi

• Sexul: femeile fac mai des astm decât bărbaţii
• Istoricul familial de alergii sau astm bronşic: persoanele cu astm bronşic au rude care se confruntă cu aceeaşi afecţiune sau sunt alergice.

Conform celui mai recent studiu al Societăţii Europene de Pneumologie (ERS), în fiecare săptămână, 1 din 5 pacienţi cu astm sever suferă o criză atât de gravă încât nu poate solicita ajutor. Toate acestea pentru că pacienţii încă nu ştiu că pot duce o viaţă normală dacă îşi iau tratamentul şi se feresc de factorii de risc.

Trăsăturile majore ale astmului

Obstrucţia căilor respiratorii. În timpul respiraţiei normale, muşchii care înconjoară căile respiratorii sunt relaxaţi şi aerul se mişcă liber. La persoanele cu astm bronşic, substanţele care cauzează alergii şi răceli, viruşii respiratorii fac ca benzile musculare din jurul căilor respiratorii să se strângă, iar aerul să pătrundă mai greu. Persoana are o senzaţie de sufocare, iar aerul care se deplasează cauzează un sunet fluierat,

Din fericire, această îngustare a căilor respiratorii este reversibilă, o caracteristică care distinge astmul de alte boli pulmonare, cum ar fi bronşita sau emfizemul.

Inflamarea. Persoanele cu astm bronşic au  bronhiile roşii şi inflamate. Această inflamaţie duce la afectarea plămânilor. Prin urmare, tratarea acestei inflamaţii este cheia gestionării astmului pe termen lung.

Iritarea căilor respiratorii. Căile respiratorii ale persoanelor cu astm sunt extrem de sensibile. Acestea tind să reacţioneze prea mult şi să se îngusteze la primul contact cu polenul, părul de animal, praful sau fumul.

Astmul poate apărea la orice vârstă, deşi este mai frecvent la persoanele de până în 40 de ani. Dacă bănuiţi că suferiţi de astm bronşic, consultaţi un medic. Acesta vă poate trimite la un specialist în astm, cunoscut ca alergolog sau pneumolog.  El vă poate examina şi vă poate indica anumite teste.

Cifre importante despre astm:

Costul total anual al astmului în Europa a fost estimat la 19,3 miliarde Euro;

• În fiecare an, 30% dintre pacienţi lipsesc de la serviciu / şcoală din cauza unei spitalizări şi au nevoie de tratament de urgenţă pentru astm;
• Absenteismul ajunge, în medie, la 7 zile/an/pacient;
• Pe 1 pacient din 5, simptomele de astm îl împiedică total să muncească sau să studieze;
• Conform raportului NRAD, care a investigat circumstanţele de deces la pacienţii cu astm din Marea Britanie,  57% nu aveau tratament recomandat de un medic specialist pneumolog;
• Conform aceluiaşi studiu, 45% dintre pacienţi au decedat fără să solicite asistenţă medicală înainte de tratamentul de urgenţă.