Atenţie la metale! Pot provoca alergii şi iritaţii la nivelul pielii

Contactul dintre un metal şi piele produce în 80% dintre cazuri iritaţie. Numai 20% sunt reacţii alergice reale. În ambele cazuri vorbim despre mâncărimi şi despre o senzaţie total neplăcută. În cazul unei alergii, nu te gândi că e uşor să nu mai ai contact cu metalele. Nichelul, spre exemplu, constituie circa 0,008% din scoarţa pământului.

În cazul unei dermatite de contact, aşa cum o numesc specialiştii, pielea se înroşeşte, apar vezicule, iar mâncărimea este permanentă. Dacă te scarpini, veziculele se sparg, iar reacţia devine acută. Alergiile la metale se manifestă în special pe abdomen, pe pleoape, organe genitale, pe pielea dintre degete şi pe gât. Explicaţia? În aceste zone, pielea este mai subţire. E unul dintre motivele pentru care apar mai rar manifestări pe tălpi, palme sau scalp.

Există persoane care prezintă aceste reacţii doar după expunerea la metale, dar şi la lumină. Este vorba de dermatită de fotocontact. Dacă eşti atopic, adică predispus genetic la alergii sau astm bronşic, ai un risc mai mare de a suferi de reacţii severe la contactul cu diverse metale. Statisticile însă arată că, dacă suferi deja de astm sau de alergii respiratorii şi alimentare, apar rar reacţii alergice şi la metale. Cel mai bun tratament în cazul alergiei la metale este evitarea acestora. Mâncărimea se reduce cu ajutorul antihistaminicelor, iar în formele acute sunt recomandaţi corticosteriozii.

Recomandări

Puteţi preveni cancerul de piele protejându-vă de soare în primii 20 de ani de viaţă

Piele iritata, albire prematura si transpiratie in exces. Rezolva-le!

Odată apărută reacţia alergică, ea va reveni odată ce intri în contact cu metalul la care ai fost sensibilizat. Aşadar, ai grjiă la toate substanţele cu care vii în contact. Citeşte eticheta fiecărui produs care va ajunge pe pielea ta! Mercurul se găseşte în dezinfectante, insecticide, în unele unguente, dar şi în soluţiile pentru curăţarea lentilelor de contact. Îl mai găseşti în plombele cu amalgam. După ce ţi s-a pus o astfel de plombă, alergia poate apărea în general la 6 ore după vizita la stomatolog.

Nichelul există în monede, bijuterii, catarame, clanţe, detergenţi lichizi, soluţii folosite pentru coafat. Dar nichelul constituie circa 0,008% din scoarţa pământului. Acest lucru face ca omul să fie continuu expus. Nichelul este corodat de transpiraţie, salivă şi alte lichide secretate de organism. Cuprul se găseşte în monede, aliaje, insecticide, fungicide.

Cobaltul este un metal la care se poate face alergie după contactul cu solul, praful de afară sau apa de mare. Cobaltul se mai găseşte în ciment, cărămizi, în aliaje de metal, în pigmenţii albaştri din porţelan, sticlă şi ceramică. Poliesterul este o sursă de alergie la cobalt. Cromul se găseşte în ciment, mortar, în vopsea şi anticorozive. Se mai găseşte şi în pielea din care sunt fabricaţi pantofii.

Cum se evită metalele?

În primul rând, nu purta bijuterii sau alte accesorii din metalul la care eşti alergică direct pe piele. Este vorba şi de catarame sau nasturii pantalonilor. Dacă eşti alergică la nichel sau cobalt, ai mare grijă cu transpiraţia picioarelor. Atât nichelul, cât şi cobaltul sunt corodate de lichidele secretate de organism.

În acest caz, poartă şosete în orice pantof, iar dacă transpiri, schimbă şosetele rapid. Cu alte cuvinte, trebuie să ai în permanenţă la tine o pereche sau două de şosete. Cheile, spre exemplu, se pot acoperi cu lac transparent de unghii, în strat subţire. Iar pe monede nu pune mâna. Poţi să le manevrezi cu un şerveţel. Evită să vopseşti sau să participi la lucrările de renovare din locuinţă, dacă eşti alergică la cupru şi crom. În privinţa cerceilor, cele mai rare alergii sunt determinate de oţel inoxidabil şi ar fi ideal să alegi bijuterii din acest metal. Dacă nu e posibil, tortiţa cercelului se introduce într-un tub fin de plastic (se găsesc la magazinele care fac cercei) şi acesta va sta în contact cu pielea.

Alergiile reduc cancerele

Cercetătorii de la Spitalul Universitar din Copenhaga consideră că dermatitele de contact nu fac decât să întărească sistemul imunitar. Au ajuns la această concluzie după ce au testat 17.000 de adulţi, toţi fiind expuşi la o serie întreagă de alergeni în perioada 1984-2008. Oamenii de ştiinţă au dovedit că persoanele alergice au avut o incidenţă mult mai mică de cancer la sân şi de piele, indiferent de sex.

În cazul femeilor cu alergii, s-a observat că şi rata cancerelor la creier era cu mult mai mică. Explicaţia pare să fie simplă. Un sistem imunitar deranjat în permanenţă de alergeni este tot timpul în alertă şi omoară eficient celulele care devin aberante. Dar lucrurile nu sunt încă foarte clare.