Autismul, cunoscut sub denumirea oficială de tulburare de spectru autist (TSA), reprezintă un spectru vast de tulburări de dezvoltare. Acesta afectează modul în care indivizii interacționează cu lumea din jurul lor.
Deși autismul este adesea diagnosticat în copilărie, există multe cazuri în care adulții nu primesc un diagnostic până mai târziu în viață.
Cauzele autismului nu sunt complet înțelese. Se crede că o combinație de factori genetici și de mediu contribuie la dezvoltarea tulburării. Studiile sugerează că factorii genetici pot juca un rol semnificativ, iar cercetările recente sugerează că femeile ar putea avea o protecție genetică care le face mai puțin susceptibile la diagnosticarea precoce.
Teoria „creierului extrem masculin” propune că expunerea la niveluri ridicate de hormoni masculini în uter poate influența dezvoltarea creierului, având un impact asupra modului în care se dezvoltă simptomele autismului.
Simptomele autismului pot varia considerabil, dar unele dintre cele mai comune includ dificultăți în interpretarea semnalelor sociale, sensibilitate la stimuli senzoriali, dorința de rutină și dificultăți în relaționarea cu ceilalți.
Adulții cu autism pot avea probleme în interpretarea și aplicarea normelor sociale. De exemplu, stabilirea și menținerea contactului vizual adecvat, înțelegerea ironiei sau a umorului, și gestionarea conversațiilor de zi cu zi. Aceștia pot avea dificultăți în a înțelege intențiile și emoțiile altora, ceea ce poate conduce la probleme în relații personale și profesionale.
Persoanele cu autism pot fi extrem de sensibile la stimuli senzoriali, cum ar fi sunetele, luminile, mirosurile sau texturile. De exemplu, sunetele de fond sau luminile strălucitoare pot fi copleșitoare, iar anumite texturi alimentare pot provoca un disconfort semnificativ.
O nevoie puternică de rutină și predictibilitate este comună. Schimbările în rutină sau în program pot provoca anxietate și stres considerabil. De exemplu, modificările neașteptate ale planurilor de zi cu zi sau ale mediului pot duce la iritabilitate sau comportamente de evitare.
Adulții cu autism pot avea probleme în a citi și a folosi semnalele nonverbale, cum ar fi gesturile, expresiile faciale sau tonul vocii. Aceasta poate afecta abilitatea de a înțelege subtilitățile în comunicare și de a răspunde adecvat într-o conversație.
Persoanele cu autism adesea dezvoltă interese profunde și intense într-un anumit domeniu sau subiect. Aceste interese pot deveni o parte centrală a vieții lor și pot influența modul în care își organizează activitățile și relațiile.
Comportamentele repetitive, cum ar fi mișcările corpului (ex. legănatul) sau repetarea anumitor activități și ritualuri, sunt frecvente. Aceste comportamente pot oferi o senzație de confort și stabilitate în fața incertitudinii sau stresului.
Problemele în a recunoaște și a răspunde adecvat la indicii sociale, cum ar fi intonația vocii sau schimbările în expresiile faciale ale altora, pot duce la neînțelegeri și dificultăți în relaționarea cu ceilalți.
Adulții cu autism pot necesita perioade de solitudine pentru a se recupera după interacțiuni sociale sau experiențe stimulative. Acest lucru este adesea un mecanism de a reduce supraîncărcarea senzorială și emoțională.
Persoanele cu autism pot avea dificultăți semnificative în a se adapta la schimbări, fie că sunt de natură personală, profesională sau de mediu. Schimbările neașteptate pot genera anxietate și disconfort, și pot duce la comportamente de evitare sau la reacții emoționale intense.
Autismul se manifestă diferit la bărbați și femei. Femeile sunt adesea diagnosticate la o vârstă mai înaintată. Cercetările sugerează că femeile pot prezenta simptome mai subtile și pot fi mai capabile să „mascheze” simptomele autismului prin comportamente adaptive, precum menținerea contactului vizual sau imitarea comportamentului social al altora. Această capacitate de a camufla simptomele poate contribui la întârzierea diagnosticării și poate face ca femeile să nu fie recunoscute până la vârsta adultă.
Diferențele de gen includ și faptul că femeile cu autism pot experimenta mai frecvent tulburări de dispoziție, precum anxietatea și depresia. În contrast, bărbații cu autism pot prezenta comportamente mai vizibile și adesea mai directe. De asemenea, cercetările sugerează că femeile pot avea o tendință mai mare de a dezvolta abilități cognitive și de adaptare mai scăzute, dar cu variații în severitatea simptomelor.
Deși nu există un tratament curativ pentru autism, există numeroase opțiuni de suport care pot ajuta la gestionarea simptomelor. Terapia comportamentală, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, poate fi utilă pentru gestionarea anxietății și a comportamentelor problematice. În plus, medicamentele pot fi prescrise pentru a aborda simptomele asociate, cum ar fi depresia sau tulburările de concentrare.
Pentru persoanele care sunt diagnosticate la vârsta adultă, găsirea unui terapeut specializat în autismul la adulți este esențială. În plus, resurse precum grupuri de suport și literatura de specialitate, cum ar fi „Gândesc în imagini” de Temple Grandin și „I Am AspienWoman,” pot oferi perspective valoroase și sprijin emoțional familiei, dar și pacientului în sine.
Sursă – https://www.huffpost.com/entry/autism-signs-in-adult-ano_l_66a13593e4b08943f2a20996
Sursă foto – YuriArcursPeopleimages / Envato