Autismul NU este o boala!

Actualmente, in toata lumea, se depisteaza zilnic in jur de 67 de cazuri de autism. Acesta afecteaza copiii cu varste cuprinse intre 18 luni si 5 ani, si este caracterizat de grave dezechilibre neurologice si biologice.

Autismul nu tine cont de rasa ori etnie, si nu ridica bariere sociale intre indivizii afectati si restul societatii. Sansele ca un copil sa dezvolte autism, nu sunt influentate in niciun fel de stilul de viata al familiei, de educatie sau de posibilitatile materiale ale acesteia.

Copiii afectati nu se pot integra in comunitate, au dificultati de exprimare si de relationare cu cei din jur; severitatea simptomelor difera de la caz, la caz. Micutii pot si afectuosi sau nu, vorbareti sau tacuti, atenti la detalii sau dezorganizati. Tipologia variata a manifestarii autistice suporta urmatoarea clasificare:

Recomandări

Impactul terapiei Alpha Sphere în recuperarea copiilor cu autism

Sindromul Asperger, autism sau genialitate?

Tulburarea autistica

Implica dificultati de comunicare cu cei din jur, lipsa de interactivitate sociala si joaca imaginara, la copiii cu varsta mai mica de 3 ani. Ei nu vorbesc la fel de usor ca ceilalti copii.

Sindromul Asperger

Copiii afectati prezinta probleme de relationare cu societatea, si manifesta interes limitat pentru mediul exterior. Totusi, nu au dificultati de vorbire, tinzand sa atinga niveluri de inteligenta peste medie.

Sindromul Rett

Atinge doar fetitele. La inceput, acesti copii se dezvolta normal; mai tarziu insa, acestia pierd abilitatea de a comunica din punct de vedere social. Intre 1 si 4 ani, micutii inlocuiesc miscarile repetitive ale mainilor cu cele functionale.

Diagnosticul de autism

O persoana care are simptome de autism trebuie examinata de o echipa de specialisti. O astfel de echipa trebuie sa includa un medic psihiatru, un psiholog, un neurolog, un logoped si un consultant in probleme de educatie.

Diagnosticarea incepe printr-un examen fizic si al evolutiei cresterii. De asemenea, pentru identificarea posibilelor cauze ale simptomelor, sint necesare si alte analize, cum ar fi: analiza singelui, scanare TC a creierului, scanare RMN a creierului, electroencefalograma.

SImptomele autismului

Autismul comporta o multitudine de simptome. Parintele trebuie sa fie atent la manifestarile copilului sau, si sa identifice eventualele semnale de alarma din comportamentul acestuia. Asadar, un copil este susceptibil de autism, daca:

• nu gangureste si nu face semne vadite pana la un an
• nu vorbeste deloc pana la varsta de 16 luni
• nu combina nici macar doua cuvinte pana la 2 ani
• isi pierde capacitatea de a vorbi si de a interactiona cu cei din jur
• nu raspunde cand este strigat pe nume
• nu priveste pe nimeni in ochi
• nu zambeste
• uneori, pare sa nu auda
• nu stie ce sa faca cu jucariile
• se ataseaza de un anume obiect sau jucarie
• aliniaza in mod obsesiv jucariile sau alte obiecte
• este agresiv sau tinde sa se raneasca
• este fie hiperactiv, fie letargic
• isi exprima cu dificultate nevoile, folosind gesturi sugestive in loc de cuvinte
• repeta vorbe sau enunturi, in loc sa intretina o conversatie
• prefera singuratatea in detrimentul companiei familiei
• nu agreaza imbratisarile si dovezile de afectiune
• este sensibil la zgomote puternice, etichete de haine, textura tesaturilor, la lumini sau la anumite mirosuri
• nu are imaginatie cand vine vorba despre joaca

Nu toate simptomele prezentate sunt marci indubitabile ale autismului. Totusi, prezenta mai multor manifestari reprezinta, fara doar si poate, un semnal de alarma. Asadar, nu intarziati sa mergeti cu copilul la medic! Cu cat este depistat mai devreme, cu atat exista mai multe sanse de a fi abordata corespunzator afectiunea.

Actualmente, principala preocupre a oamenilor de stiinta este aceea de a gasi cea mai buna maniera de abordare a autismului. Identificarea precoce a afectiunii reprezinta aspectul cel mai important in determinarea planului de actiune. Atelierele de lucru specializate, precum si clinicile de specialitate ofera parintilor care au copii autisti o serie larga de activitati structurate. Acestea se bazeaza pe imbunatatirea/deprinderea abilitatilor de vorbire si de comunicare ale micutilor.

Pe langa copii, autismul afecteaza si familiile din care acestia fac parte. Parintii si rudele apropiate traiesc o adevarata drama, de cele mai multe ori direct proportionala cu gravitatea manifestarii sindromului. Ei au nevoie de consiliere de specialitate pentru a stii cum sa abordeze situatia. In plus, familia este principalul sustinator al copiilor autisti, motiv pentru care suportul moral, si nu numai, al membrilor ei joaca un rol vital.

Deoarece cauzele autismului nu sunt cunoscute, aceasta boala nu poate fi prevenita. Doar recunoasterea si tratamentul precoce pot diminua efectele autismului. O examinare genetica poate fi de ajutor unui cuplu care doreste sa aiba copii si au sau au avut in familie cazuri de autism.

Articol exclusiv online (A. Raicu)