Boala Alzheimer: semne și teste care ajută medicul să evalueze sănătatea creierului și tratamente care pot încetini evoluția demenței

Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă, care determină deteriorarea progresivă a capacităților cognitive până la pierderea autonomiei bolnavului. La fiecare 3 secunde, undeva în lume, cineva este diagnosticat cu o formă de demență. Mai mult, conform datelor statistice, dintre toate formele de demență, boala Alzheimer și demența vasculară sunt cele mai frecvente, fiind responsabile pentru până la 90% din cazurile de demență.

Dr. Violeta Ion, medic specialist geriatrie-gerontologie la Centrul Medical ProMemoria, ne-a explicat modul în care se poate diagnostica boala  Alzheimer și în ce constă tratamentul și profilaxia acestei afecțiuni.

Semnele specifice ale bolii Alzheimer

Diagnosticul de boală Alzheimer se stabilește conform unor criterii clinice care includ tulburare a memoriei (scăderea capacității de a învăța lucruri noi) și prezența altor semne, cum ar fi:

Recomandări

Semnele timpurii ale demenței pe care toată lumea trebuie să le cunoască

Alcoolul, fumatul, depresia și nivelul educațional scăzut cresc riscul de demență. Factori de risc implicați în…

• afazia (tulburări ale limbajului)
• apraxia (incapacitatea de a-și controla mișcările în pofida unei funcții motorii intacte)
• agnozia (incapacitatea de a recunoaște sau identifica obiectele în ciuda funcției senzoriale intacte)
• tulburări ale funcției de execuție (plănuirea, organizarea unor evenimente)

Informațiile privind semnele și simptomele pacientului este recomandat să fie completate și de membri ai familiei sau prieteni care pot relata simptomele din perspectiva acestora, spune dr. Violeta Ion.

Teste și investigații imagistice necesare pentru diagnosticul de boală Alzheimer

Acestor criterii clinice li se adaugă testele pentru evaluarea memoriei și capacității de gândire:

• Testul MMSE (Mini Mental State Examination)
• Testul Ceasului (Clock Drawing Test)
• Test de fluență verbală
• Geriatric Depression Scale – Testul Yessavage
• GDS (Scala Deteriorării Globale)
• Evaluarea statusului funcțional privind activitățile zilnice și autonomia: Testul Tinetti dinamic, Testul Tinetti dinamic, IADL ( indexul activității curente), ADL

Acum câțiva ani, boala Alzheimer era diagnosticată cu certitudine deplină doar după deces, atunci când se evidenția, în urma biopsiei cerebrale, prezența plăcilor de amiloid la microscop.

Astăzi, clinicienii și cercetătorii sunt capabili să diagnosticheze boala Alzheimer în timpul vieții cu mai multă certitudine.

Biomarkerii pot detecta prezența plăcilor de amiloid prin tipuri specifice de scanări PET sau evidențierea beta-amiloidului și a proteinei tau în plasmă și lichidul cefalorahidian, explică dr. Violeta Ion.

Examinarea imagistică presupune:

• CT (Computer tomograf)
• RMN (Rezonanță magnetică nucleară)
• PET (Tomografia cu emisie de pozitroni)
• SPECT (Tomografia cu emisie de fotoni)

Boala Alzheimer: tratament și prevenție

Scopul tratamentului este de a menține calitatea vieții pacientului și starea de activitate. În acest sens pot fi recomandate tratamente cu:

• Inhibitori de colinesterază (au rolul de a îmbunătăți temporar memoria și gândirea)
• Antagonist al receptorilor N-metil-D-aspartat-Memantina (cu rol de îmbunătățire a tulburărilor comportamentale)

Administrarea de vitamina E și alți antioxidanți, în cantități moderate, poate reduce sau întârzia instalarea bolii.

În situația în care se depistează niveluri crescute de homocisteină, este indicată creșterea aportului de acid folic și de vitaminele B6 și B12.

Și antiinflamatoarele nesteroidiene au un rol semnificativ benefic. În prezent, se fac cercetări pentru obținerea unui vaccin pentru Alzheimer.

Evoluția bolii Alzheimer

După apariția simptomelor, o persoană cu Alzheimer trăiește în medie 8-10 ani. Cu toate acestea, pacienții diagnosticați în fazele inițiale ale bolii și cărora li s-a stabilit un tratament au șanse ca evoluția bolii să fie mai lentă.

Atenție! Persoanele care îngrijesc un pacient cu Alzheimer trebuie educate în sensul în care trebuie să i se asigure constant acestuia:

• sănătatea și siguranța personală
• un mediu sigur în care să locuiască
• 0 alimentație corespunzătoare și să se evite orice carență alimentară
• un somn regulat
• o igienă corespunzătoare
• rezolvarea promptă a afecțiunilor medicale colaterale
• maximizarea abilităților restante

Nu în ultimul rând, trebuie spus că rudele sau cei care îngrijesc pacienți diagnosticați cu Alzheimer pot cere oricând suport psihologic.

Nu este nicio rușine să recunoști când este prea mult, când doare, când nu înțelegi. Există specialiști meniți să ajute în astfel de situații, astfel încât lucrurile să nu scape de sub control, încheie dr. Violeta Ion.