Nivelul ridicat de poluare la care suntem expuși zi de zi ne îmbolnăvește fără să ne dăm seama. O tuse supărătoare, oboseala și problemele de respirație sunt adesea primele semnale de alarmă că este ceva în neregulă, dar de multe ori ignorăm astfel de manifestări și amânăm momentul prezentării la medic. Din păcate însă, cu cât ajungem mai târziu la specialist și tratamentul nu este urmat corect sau la timp, cu atât riscul de complicații este mai mare.
Vorbim în cele ce urmează despre BPOC, adică bronhopneumopatia obstructivă cronică, o afecțiune medicală gravă, a treia cauză de deces la nivel global, deseori asociată cu complicații cardiovasculare.
În contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva BPOC, marcată în fiecare an la data de 18 noiembrie, medicii atrag atenția asupra impactului negativ major al acestei patologii asupra vieții pacienților și a întregului sistem de sănătate din România.
Bronhopneumopatia obstructivă cronică este o boală care afectează atât bronhiile (bronșita cronică), cât și plămânii (emfizem pulmonar), fiind cauzată în principal de poluare, fumat, dar și infecții repetate în copilărie.
Această boală, în lipsa tratamentului corect, determină reducerea prematură și severă a capacității respiratorii, ceea ce duce la invaliditate și moarte prematură. Potrivit specialiștilor, forma moderată de BPOC înseamnă 6 ani pierduți, în timp ce forma severă generează o pierdere de 9 ani de viață.
Printre simptomele specifice BPOC amintim:
Spirometria este analiza prin care medicul îți poate spune dacă ai sau nu BPOC. Este vorba despre un test de respirație simplu, care durează doar câteva minute, nu provoacă niciun disconfort și măsoară cantitatea de aer care circulă prin plămâni.
Citește și: Motivele pentru care tușești cu flegmă. SOLUȚII contra mucusului din gât
Ceea ce respirăm influențează sănătatea noastră. Din păcate, atât la nivel mondial, cât și în România, problemele de calitatea aerului sunt în creștere.
Organizația Mondială a Sănătății arată că dintre decesele premature legate de poluarea aerului, peste 50% sunt cauzate de maladiile ce afectează plămânul, iar dintre acestea, 40% sunt relaționate cu BPOC.
„Costul limitării schimbărilor climatice azi este mult mai mic comparativ cu abordarea consecințelor în viitor”, declară prof. univ. dr. Ruxandra Ulmeanu, Directorul Școlii de Pregătire Postuniversitară a Societății Române de Pneumologie.
De asemenea, prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, atrage atenția asupra gravității bolii și a importanței prioritizării reale a BPOC de către autorități, pacienți, medici:
BPOC este a treia cauză de deces la nivel mondial, iar 1 din 4 pacienți cu această afecțiune este diagnosticat cu cancer pulmonar. Exacerbările asociate au efecte atât asupra plămânilor, cât și asupra inimii. Riscul de infarct miocardic este de două ori mai mare în primele 5 zile după o exacerbare moderată a BPOC. Iar riscul de deces crește cu 80% după două exacerbări moderate în decurs de un an. Mai mult de jumătate dintre pacienții spitalizați din cauza unei exacerbări decedează în primii 5 ani după spitalizare.
Exacerbare înseamnă o perioadă în care simptomele se agravează sau apar simptome noi: tusea se intensifică, devine productivă și purulentă, iar dispneea se accentuează până când pacientul obosește la cele mai mici eforturi.
Prevenirea sau reducerea numărului exacerbărilor severe poate avea un impact pozitiv asupra costurilor. Spitalizarea reprezintă, de altfel, cea mai importantă componentă a costului unei exacerbări BPOC – aproape 50% din costurile legate de BPOC din Europa sunt cauzate de spitalizări, a adăugat prof. univ. dr. Roxana Maria Nemeș, medic primar pneumolog.
BPOC este introdusă în Strategia Națională de Sănătate până în 2030, însă pacienții din România care trăiesc cu această boală gravă au nevoie să fie prioritizați în mod real, prin acțiuni concrete de politici publice care să îmbunătățească managementul bolii.
România cheltuie anual aproximativ 220 de milioane de lei pentru 81.000 de cazuri de spitalizare, continuă și de zi. Această sumă reprezintă 1% din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Peste 30% dintre cazurile cu diagnostic principal de BPOC, luate în evidență la nivel de spital, s-au prezentat cu o exacerbare acută. Mulți pacienți cu BPOC care necesită spitalizare de mai multe zile sunt pensionari și persoane cu venituri limitate.
Peste 8% dintre români sunt diagnosticați cu această boală care generează costuri importante la nivelul sistemului de sănătate. O analiză preliminară făcută de Societatea Română de Pneumologie arată că, la nivelul unui an calendaristic, peste 60% dintre pacienți au o durată a spitalizării de cel puțin 5 zile, un procent semnificativ dintre ei depășind 8 zile.
Pacienții cu forme severe de BPOC stau mai multe zile internați la terapie intensivă versus alte patologii. 74% dintre acești pacienți sunt pensionari – persoane cu venituri de multe ori limitate. Cu toate acestea, în România, nivelul de compensare a medicamentelor pentru BPOC este de doar 50%, un factor care generează consecințe negative asupra accesului pacienților la tratamente, spune prof. univ. dr. Florin Mihălțan, Președintele ales al Societății Române de Pneumologie.
Potrivit asociațiilor de pacienți cu afecțiuni cronice, tratamentul pentru BPOC trebuie să devină o prioritate pentru autoritățile din România.
Pentru că pacienții nu au acces la un tratament compensat adecvat, mulți renunță la medicația care le poate salva viața.
BPOC este o afecțiune fatală, care vine la pachet cu multe complicații pulmonare și cardiovasculare, iar pacienții care au acest diagnostic trec de multe ori prin crize și episoade acute de boală care le afectează profund viața. Din păcate, în plus față de problemele de sănătate pe care aceștia le au, sunt nevoiți să facă și alegeri fatidice: dacă și ce tratament iau în fiecare lună. Pentru că în BPOC compensarea este la 50%, ceea ce înseamnă că accesul la terapii poate fi de 0%, transmite Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, prin vocea lui Radu Gănescu și a Luminiței Vâlcea.