Boala ficatului gras non-alcoolic nu se tratează cu suplimente alimentare neverificate!

Boala ficatului gras non-alcoolic afectează 1 din 4 adulți. Mulți nici nu știu că au această boală, pentru că simptomele sunt vagi până în etapa tardivă, când apar complicații. Există însă o analiză – ecografia abdominală – pe care, dacă o facem în fiecare an, putem ști cu exactitate dacă sunt sau nu motive de îngrijorare.

Nediagnosticată și netratată la timp, boala ficatului gras non-alcoolic evoluează și afectează negativ atât calitatea vieții, cât și prognosticul, în cazul pacienților care ajung la forme complicate, cum sunt ciroza și carcinomul hepatic.

Citește și: Medicamente toxice pentru ficat – cresc riscul de ficat gras și ciroză. Nu le lua pe termen lung!

Recomandări

Nu lăsa ficatul gras să-și facă de cap! Riști boli foarte grave dacă nu ții regim

Otrava pe care mulți români o beau zi de zi. Inima, rinichii, ficatul și dinții au…

Cu o rată a incidenței de 25%, boala ficatului gras non-alcoolic este considerată o afecțiune strâns legată de stilul de viață. Boala evoluează silențios, dar cu implicații majore asupra sănătății. Adulții peste 35 de ani și persoanele cu afecțiuni cronice, precum obezitate, diabet zaharat tip II, boli cardiovasculare sunt îndrumate către medic, ecografia abdominală putând indica existența ficatului gras non-alcoolic.

Specialiștii atrag atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare a populației de a asocia sau a înlocui terapia hepatoprotectoare verificată cu suplimente alimentare neverificate. Tratamentul farmacologic hepatoprotector trebuie să fie stabilit conform principiilor medicinei bazate pe dovezi, cu medicamente care și-au dovedit eficacitatea în studii clinice. Nu este recomandată utilizarea hepatoprotectoarelor cu statut de supliment alimentar.

Citește și: Suplimentele alimentare toxice pentru ficat. Planta interzisă dacă iei anticoagulante

Ce este steatoza hepatică non-alcoolică

Steatoza hepatică non-alcoolică, cunoscută sub denumirea de ficat gras non-alcoolic, presupune stocarea grăsimilor în exces în celulele hepatice, din cauza stilul de viață necorespunzător și în foarte mică măsură din cauze genetice.

Boala este indicată ca fiind o cauză a procesului inflamator sistemic care predispune la alte patologii – cardiovasculare, diabet zaharat, boală cronică renală, hipotiroidism și o creștere a riscului de neoplazii gastrointestinale și extraintestinale.

„Creșterea prevalenței bolilor hepatice metabolice ca urmare a stilului de viață modern (alimentație hipercalorică, dulciuri concentrate, consum limitat de vegetale, sedentarism) este alarmantă și anunță un adevărat tsunami de complicații și afecțiuni asociate. Cu toate acestea, prin efortul conjugat al comunității medicale, asociațiilor de pacienți, autorităților și societății civile în ansamblul ei, boala ficatului gras non-alcoolic poate fi gestionată.

Prin educație și conștientizare, diagnostic precoce, schimbarea stilului de viață și o conduită terapeutică adecvată, formele progresive ale bolii, cu evoluție către ciroză și cancer hepatic, pot fi evitate, steatoza (grăsimea depozitată în ficat) și fibroza (care denotă progresia către ciroză) pot regresa, determinând îmbunătățirea calității vieții și prevenirea dizabilității și incapacității de muncă”, spune Prof. Dr. Liana Gheorghe, Șefa Secției 3 Gastroenterologie și Hepatologie a Institutului Clinic Fundeni.

Citește și: 10 semne pe care le dă cancerul de ficat. Mulți le trecem cu vederea și ajungem prea târziu la medic

Cauzele și simptome de steatoză hepatică

În România, alimentația nesănătoasă, fumatul excesiv și lipsa activității fizice contribuie cel mai mult la instalarea afecțiunii.

Studiile la nivel local arată că 100% dintre pacienții diagnosticați cu obezitate au boala ficatului gras non-alcoolic. De asemenea, statisticile arată că, 61% dintre adulții care au reflux gastroesofagian, 70% din cei cu hipertensiune și 82% cu colesterolul crescut pot avea boala ficatului gras non-alcoolic.

O bună parte din populație nu este conștientă că ar putea fi afectată de boala ficatului gras non-alcoolic, principalul motiv fiind faptul că boala nu are simptome specifice. Cu toate acestea, indicatorii la care trebuie să fiţi atenţi sunt:

• oboseala excesivă necorelată cu odihna cotidiană
• pierderea nejustificată a poftei de mâncare
• scăderea în greutate
• durerile abdominale
• urina de culoare închisă, tulbure
• umflarea picioarelor sau a gleznelor
• îngălbenirea pielii și a albului ochilor
• mâncărimile și apariția unor pete sau linii vineții pe piele

Ecografia abdominală depistează boala ficatului gras non-alcoolic

Analizele anuale de rutină pot oferi câteva indicii, dar nu sunt suficiente. De aceea, medicii recomandă ca orice persoană cu vârsta de peste 35 de ani să își facă anual o ecografie abdominală pentru a verifica sănătatea ficatului.

Ecografia abdominală permite determinarea dimensiunilor, evaluarea structurii interne a organelor şi evidenţierea unor leziuni, pe baza imaginilor obţinute în timp real.

Citește aici: Cum trebuie să te pregătești pentru o ecografie abdominală

Boala ficatului gras non-alcoolic poate fi prevenită prin schimbarea stilului de viață – alimentație sănătoasă, bogată în fructe și legume, cu mai puține grăsimi sau zahăr, activitate fizică de cel puțin 120 min/săptămână și reducerea greutății corporale. Aceste schimbări pot reduce încărcarea grasă a celulelor ficatului. Această conduită este recomandată și celor care au deja ficat gras non-alcoolic, însă în cazul lor medicii pot prescrie și un tratament medicamentos.