Am inceput sezonul cald cu speranţe si cu sfaturi noi pentru sănătate curată şi frumuseţe strălucitoare. În aceeaşi măsură, am început un anotimp marcat de impactul căpuşelor şi al bolilor pe care o simplă înţepătură le poate genera.
Pentru a ramane informată şi a preveni eventuale afecţiuni – iată câteva informaţii mai puţin cunoscute publicului larg despre borelioze, oferite de doctor Cristea Violeta.
Sunt cunoscute două tipuri de borelioze: febra recurenta şi boala Lyme! Acestea sunt determinate de specii diferite de bacterii din genul Borrelia iar transmiterea lor se face prin căi diferite: păduchele de corp (Pediculus humanus) şi căpuşe fără scut (specii de Ornihorodos), pentru febra recurentă şi diferite căpuşe cu scut (specii de Ixodes) pentru boala Lyme.
Nu s-a demonstrat că boala se transmite prin înţepătură de ţânţar, muscă sau tăun!
Deşi în literatura de specialitate sunt publicate câteva studii care demonstrează prezenţa unor specii de Borrelia în intestinul altor insecte: ţânţar (Culex pipiens), muscă (Hybomitra) şi tăun (Tabanus), pentru a demonstra rolul acestora în transmiterea bolii sunt necesare cercetări ulterioare.
Ştiaţi că pentru a dezvolta boala Lyme trebuie să fii înţepat de o căpuşă contaminată cu bacteria Borrelia iar aceasta să rămână ataşată de corp cel puţin 17 ore?
Acest timp este necesar migrării bacteriilor din intestinul căpuşei către glandele salivare ale acesteia, de aici fiind introduse, odata cu saliva, la locul înţepăturii.
O căpuşă îndepărtată imediat după înţepătură scade substanţial riscul de a dezvolta boala!
Din informaţiile obţinute de la pacineţii cu boala Lyme în timpul prezentarii la medic, s-a dovedit că doar o treime îşi amintesc de înţepătura căpuşei!
Acest lucru este posibil deoarece în stadiile de larvă şi nimfă căpuşa este foarte mică, deci greu de vizualizat şi datorită faptului că înţepătura nu este dureroasă.
Boreliozele dau multe simptome care îngreunează diagnosticarea!
Din punct de vedere clinic, boala prezintă o mare varietate deoarece poate afecta mai multe organe, iar simptomele ei mimează diferite boli, diagnosticul punând medicul în dificultate. Prezenţa pe piele a unei pete unice de dimeniuni mari, aşa numitul „eritem în ochi de bou” care migrează la un pacient cu istoric de înţepătură de căpuşă, constituie criteriul de diagnostic pentru boala Lyme!
Laboratorul este cel care stabileşte cu exactitate agentul care a influenţat apariţia bolii! Se pun în evidenţă antigenele (PCR din căpuşă, LCR, lichid sinovial şi biopsie piele), anticorpii specifici de tip Ig M si IgG (serologie şi Western blot) si mai nou printr-o metoda care pune în evidenţă răspunsul imun specific organismului (Testul de transformare limfoblastică).
Sunt necesare teste specifice pentru Europa şi US!
Un aspect foarte important în diagnostic îl reprezintă utilizarea unor kit-uri care să ţină cont de particularităţile ariei de răspândire a speciei în care se face determinarea, astfel în SUA boala Lyme este determinata de specia Borrelia burgdorferi sensu stricto, spre deosebire de Europa in care, pe lângă Borrelia burgdorferi sensu stricto întâlnim Borrelia garinii şi Borrelia afzelii.
Interesul crescut faţă de această boală este demonstrat de studiile publicate în ultimii 6 ani care au raportat şi alte specii de Borrelia detectate la pacienţi din Europa: ( B. spielmanii – 2007 si B. bavariensis – 2009 ).
Prevenţia este foarte importantă! Un rol important în prevenirea bolii îl are informarea populaţiei cu noţiunile generale:
Dr. Cristea Violeta, Medic primar medicina de laborator
SYNEVO Bucuresti