Boala Venoasă Cronică: Limite și Posibilități în Tratament

În epoca modernă a medicinei, boala venoasă cronică rămâne o provocare semnificativă pentru chirurgii specializați în flebologie. Această afecțiune complexă nu doar că afectează calitatea vieții pacienților, dar aduce cu sine și o serie de complicații estetice și funcționale.

Despre implicațiile și soluțiile acestei boli, ne vorbește Dr. Marina Dumitraș – Medic Primar Chirurgie Generală, Proctologie, Doctor în Științe Medicale, Expert Flebologie din cadrul Skinmed Clinic, Centrul de Excelență în Dermatovenerologie București.

Manifestări și factori de risc

Boala venoasă cronică (BVC) se manifestă printr-o gamă largă de simptome, de la simple modificări estetice, cum ar fi telangiectaziile și venectaziile, până la dilatații varicoase tortuoase și sinuoase, care pot conduce la complicații severe precum tromboza și ulcerațiile grave. Cele mai frecvente semne includ varicele hidrostatice ale membrelor inferioare, care afectează predominant femeile, în proporție de 90%.

Recomandări

5 motive pentru care te doare în piept și care nu au nimic de-a face cu…

Funcționează cu adevărat? Ce se întâmplă dacă pui usturoi în nas pentru congestie

Simptomele caracteristice BVC

Senzatia de picioare grele

Edem la nivelul gleznei, mai pronunțat la sfârșitul zilei.

Durerile, înțepăturile și furnicăturile membrelor inferioare.

Factorii de risc includ sedentarismul, obezitatea, predispoziția genetică, sarcina și administrarea pe termen lung a contraceptivelor orale.

Diagnosticul și clasificarea CEAP

“Diagnosticarea bolii venoase cronice se face printr-o combinație de examinare clinică și investigații imagistice. La examinarea clinică, medicii identifică dilatațiile varicoase, edemul maleolar, telangiectaziile, venele reticulare și colorarea tegumentară. Manevrele clinice precum Sicard, Schwartz și Brodie sunt folosite pentru a evidenția refluxul venos.”, explică Dr. Marina Dumitraș.

Ecografia Doppler reprezintă investigația imagistică de elecție, explorând sistemul venos superficial și profund al membrelor inferioare. Aceasta confirmă sau infirmă insuficiența valvulară și ajută la realizarea unei hărți detaliate a patologiei venoase.

Clasificarea CEAP este un sistem detaliat folosit pentru evaluarea BVC, incluzând criterii clinice (C), etiologice (E), anatomice (A) și patologice (P). Clasificarea variază de la C0 la C6, acoperind leziuni de la cele simple până la cele severe.

Tratamentul Bolii Venoase Cronice

Tratamentul BVC se împarte în metode conservatoare, chirurgicale clasice și minim invazive, fiecare având avantaje și limitări specifice.

1. Tratament conservator:

Purtarea ciorapilor compresivi și administrarea de preparate orale cu Diosminum și Vitamina C sunt recomandate în stadiile incipiente pentru a opri evoluția bolii.

2. Tratamentul chirurgical clasic:

Crosectomia și strippingul safenian sunt metode chirurgicale care implică deconectarea sistemului safenian intern de alte teritorii venoase, tratând astfel cauza varicelor prin rezecția crosei safenei și a colateralelor acesteia.

Inciziile sunt estetice și recuperarea rapidă, pacienții fiind încurajați să se mobilizeze din a doua zi post-operator.

3. Tratamentul minim invaziv:

Ablația cu radiofrecvență: Utilizând pulsuri de energie de radiofrecvență, această metodă provoacă fibrozarea și închiderea venei. Recuperarea este rapidă, dar nu tratează cauza (incompetența valvulară ostială).

Scleroterapia: Implică injectarea unui agent sclerozant în venectazii, provocând sclerozarea vasului în câteva săptămâni. Este o metodă rapidă și eficientă pentru telangiectazii și venectazii, dar poate duce la hiperpigmentare.

Laserul vascular transdermic: Utilizând o lungime de undă specifică, această metodă tratează telangiectaziile fine prin evaporarea hemoglobinei. Este neinvaziv, dar poate provoca senzații dureroase și hiperpigmentare.

Dr. Marina Dumitraș: “Tratamentul bolii venoase cronice trebuie personalizat în funcție de stadiul și severitatea bolii, precum și de nevoile estetice ale pacientului. Metoda de elecție pentru tratarea incompetenței ostiale safeniene rămâne crosectomia cu stripping safenian, realizată în centre specializate de chirurgie flebologică pentru a minimiza riscul de recidivă. Metodele minim invazive, precum scleroterapia și laserul vascular transdermic, sunt utile pentru îmbunătățirea aspectului estetic, fiind adesea utilizate după rezolvarea chirurgicală a refluxului venos.”.

Prin abordarea integrată a acestor metode, pacienții pot beneficia de tratamente eficiente, adaptate fiecărui caz în parte, asigurând astfel o calitate superioară a vieții și un aspect estetic îmbunătățit.