Anumite boli sunt „tăcute”, determinând apariția unor simptome evidente abia când răul deja s-a produs asupra organelor. O astfel de boală este prima în topul mortalității la români. Mulți ajung la medic atunci când inima nu mai face față sau vasele de sânge se înfundă cu cheaguri și se rup, cauzând o hemoragie fatală.
Chiar dacă astfel de boli sunt silențioase la debut, ele pot fi suspectate dacă aruncăm o privire în oglindă și ne facem o evaluare corectă a stilului de viață.
Află mai jos ce boli sunt lipsite de simptome până târziu în evoluție și cum poți totuși să le „prinzi” la timp și să urmezi un tratament eficient.
Românii ocupă locul fruntaș în Europa în ceea ce privește mortalitatea prin boli cardiovasculare. La fiecare 30 de minute, un român moare de infarct. Alte zeci de mii de vieți sunt curmate anual din cauza accidentului vascular cerebral.
Chiar dacă bolile cardiovasculare au o componentă ereditară, anumiți factori pot contribui la instalarea acestor afecțiuni grave, cum ar fi alimentația bogată în grăsimi, lipsa de mișcare, fumatul, stresul.
Cele mai frecvente boli cardiovasculare sunt angina pectorală, cardiopatia ischemică, insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială, embolia pulmonară, tromboza venoasă profundă, infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral.
Deși simptomele acestor boli se fac simțite mai puternic atunci când afectează un organ, există anumite semnale pe care corpul le poate transmite din timp că este ceva în neregulă.
Printre aceste simptome ce pot sugera existența unei boli cardiovasculare se numără:
Pentru a preveni bolile cardiovasculare, este esențial să duci o viață echilibrată, fără excese, stres inutil, să faci mișcare, să mănânci variat și sănătos, să nu fumezi, să dormi 8 ore pe noapte, să eviți consumul de alcool și energizante și să mergi periodic la consultație la medicul cardiolog, mai ales după vârsta de 40 de ani sau dacă prezinți factori de risc.
Alte boli care pot trece neobservate sunt cele hepatice. În fază inițială, ficatul bolnav nu dă simptome foarte clare. Însă există anumite manifestări vagi care sunt adesea trecute cu vederea sau puse pe seama altor probleme.
Consumul excesiv de zahăr, grăsimi, energizante, alcool, fumatul, infecțiile virale, lipsa de mișcare, toate acestea pot declanșa diferite afecțiuni hepatice.
Steatoza hepatică nonalcoolică (ficatul gras) și infecția cu hepatita C sunt câteva dintre bolile hepatice care se pot manifesta mult prea târziu, fiind diagnosticate adesea doar în urma unor consultații sau analize de rutină ori când simptomele devin foarte problematice. Atunci când apare durerea de ficat, aceasta este cauzată în principal de compresia realizată de organele învecinate asupra ficatului.
Câteva semne care pot sugera îmbolnăvirea ficatului sunt:
Cele mai recente statistici arată că unul din 10 români are diabet zaharat, iar 3 din 10 sunt deja în stadiul de prediabet și se îndreaptă spre această boală a secolului.
În România sunt 823.000 de pacienți înregistrați cu diabet zaharat tip 2 care se tratează prin Programul Național de Diabet Zaharat. Dar numărul real al celor care au această boală silențioasă ar putea fi de 2 sau de 3 ori mai mare.
Potrivit unui studiu realizat de Forumul Român de Diabet în 2020, peste 30% din populația intervievată a declarat că și-a verificat glicemia „acum mai mult de un an” sau nu a făcut această analiză niciodată, iar 25% dintre românii din mediul urban au afirmat, în mod eronat, că diabetul zaharat se poate vindeca și doar 3 din 5 cunosc care este organul a cărui funcționare deficitară duce la diabet zaharat (pancreasul).
Diabetul e „dus pe picioare” ani de-a rândul, deoarece simptomele nu sunt atât de evidente încât să ridice semne de întrebare sau sunt adesea puse pe seama oboselii.
Așa se face că majoritatea românilor ajung la medic când diabetul este deja într-un stadiu avansat și nu mai poate fi ținut sub control decât cu ajutorul medicamentelor.
Potrivit aceluiași studiu, 7 din 10 români au ajuns pentru prima oară la medic în stadii avansate ale bolii cu complicații deja instalate – risc de orbire, complicații cardiovasculare, insuficiență cardiacă, complicații renale, amputări la nivelul membrelor inferioare etc.
Cu toate că majoritatea românilor consideră sedentarismul printre principalii factori de risc care favorizează apariția diabetului zaharat tip 2, 45% din intervievați se declară sedentari, deși aparțin unor grupe de vârstă teoretic active (25-45 de ani). Aceeași contradicție există și în cazul supraponderalității: 86% dintre respondenții studiului o consideră factor agravant în declanșarea diabetului zaharat tip 2, în contextul în care 52% dintre aceștia sunt obezi sau supraponderali.
Dacă am acorda mai multă atenție stilului de viață și semnelor aparent vagi pe care corpul ni le dă, am putea întoarce diabetul din drum. Diabetul zaharat tip 2 poate fi prevenit în principal prin dietă sănătoasă, stil de viață activ, controlul greutății corporale, limitarea alimentelor procesate, a alcoolului și tutunului.
Printre semnele care indică un început de diabet se numără: