Boli infecțioase aerogene (transmise pe calea aerului). Mijloacele de transport în comun aglomerate, un pericol public

Principalele boli infecțioase aerogene sau care pot fi transmise pe calea aerului sunt cele eruptive (rubeola, varicela, rujeola), dar şi cele precum gripa, răceala, pneumonia, COVID-19, fiind suficientă o singură persoană infectată pentru a da virusul mai departe în mulţime.

Spaţiile închise şi mijloacele aglomerate de transport în comun pot fi sursa unor boli contagioase greu de evitat, care duc treptat la apariţia epidemiilor. Tusea, strănutul sau actul vorbirii în public a unei persoane deja infectate sunt cele mai frecvente metode de transmitere a virusurilor.

Infectarea are loc prin transmiterea microorganismelor patogene de la sursă la omul sănătos. Dintre mediile de circulaţie a microbilor, aerul este unul preferat, pentru că particulele de salivă și cele respiratorii au posibilitatea de a contamina persoane dintr-o rază de apropiere de 1,5-2 metri, cu o rezistenţă de până la 30-40 de minute. Astfel, pericolul de îmbolnăvire devine direct proporţional cu distanţa la care ne aflăm de bolnav şi durata contactului, avertizează dr. Teofil Roşu, medic specialist boli interne.

11 boli infecțioase aerogene

Principalele boli infecțioase aerogene ce pot fi transmise pe calea aerului și care iau contact cu organismul prin nas, faringe şi aparatul respirator sunt:

Recomandări

Până când trebuie să purtăm mască? Răspunde expertul şef în boli infecţioase din SUA

Vaccinarea, cea mai eficientă metodă de prevenţie împotriva bolilor infecţioase

• Rubeola – febră uşoară, tuse, faringită, durere de cap, stare de indispoziţie, erupţia cutanată sub forma unor pete roz.
• Varicela – febră, oboseală, apetit diminuat, dureri de cap, inflamaţia gâtului, erupţia pruriginoasă.
• Rujeola – febră, tuse, prezenţa unor pete mici albe pe mucoasa obrajilor, erupţia cutanată de culoarea roşie.

• Scarlatina – febră, frisoane, accelerarea ritmului cardiac, dificultăţi la deglutiţie, creşterea în volum a ganglionilor, inflamația faringelui și a amigdalelor, erupţii cutanate.
• Gripa – febră, transpiraţie, oboseală, tuse seacă, strănut, dureri musculare, epuizare.
• Oreionul – febră 38-39 de grade, frisoane, duerri de cap, astenie, oboseală, dureri musculare, afectarea glandelor salivare (secreția salivară scade și dă senzația de gură uscată), umflătură sub bărbie și glanda sublinguală.
• Tuberculoza – transpiraţii, oboseală, tuse iritativă apoi productivă, o stare subfebrilă prelungită, lipsa apetitului, pierderea în greutate, transpirații nocturne, mucus care conține sânge, dificultăți respiratorii.
• Boala gură-mână-picior – febră 39-40 de grade, stare generală de rău, lipsa poftei de mâncare, gât roșu, ganglioni măriți, diaree, pete roșii pe palme, tălpi,  genunchi, coate, fese sau zona genitală.
• Meningita – durere la nivelul cefei, durere de cap severă, fotofobie (sensibilitate la lumină), febră peste 38 de grade, gât înțepenit, somnolență, greață, vărsături, confuzie, iritații sau erupții ale pielii.
• Pneumonia – febră peste 40 de grade, tuse seacă sau cu expectorație galben-verzuie, durere în piept, dureri (junghiuri) de spate, îngreunarea respirației.

https://www.csid.ro/health/sanatate-health/pneumonia-tipuri-simptome-cauze-tratament-si-metode-de-prevenire-12628513/

• COVID-19 – printre cele mai comune simptome ale infecției cu noul coronavirus se numără: tusea seacă, durerile în gât, nasul înfundat (congestia nazală) sau secrețiile nazale abundente, respirația scurtă, senzația de sufocare, febra peste 38 de grade Celsius, frisoanele, durerea sau slăbiciunea musculară, pierderea mirosului și a gustului, lipsa poftei de mâncare, conjunctivita, oboseala pronunțată, confuzia, durerile de cap, durerile în piept, durerile abdominale, diareea, greața, vărsăturile, iritațiile pielii/decolorare a degetelor de la mâini sau de la picioare (simptome care apar cu precădere în rândul copiilor).

Cum pot fi prevenite bolile infecțioase aerogene

Prevenirea bolilor aerogene se face prin evitarea aglomeraţiilor, respectarea recomandărilor de vaccinare, utilizarea batistelor de unică folosinţă și a măștii de protecție, menținerea distanței fizice de cel puțin 2 metri, evitarea contactului cu bolnavii şi evitarea spaţiilor închise. Totodată, trebuie aerisite în mod repetat încăperile locuite, indiferent de anotimp, pentru ca aerul curat să ia locul celui încărcat cu microbi, ne sfătuieşte Dr. Teofil Roşu.

Pe lângă prevenire, creşterea rezistenţei organismului faţă de agenţii patogeni se face prin igienă riguroasă, sport, evitarea stresului, ore suficiente de somn, şi prin rezolvarea la timp a unor focare de infecţie din organism, cum ar fi cariile dentare, amigdalitele cronice, infecţiile cronice ale rinichilor etc.

De asemenea, în momentul contractării bolii este indicată izolarea la domiciliu sau la spital și respectarea recomandărilor medicului. Astfel se va grăbi perioada de recuperare, iar riscul de a răspândi virusul va fi diminuat.