Bolile cardiovasculare în contextul pandemiei cu noul coronavirus

• Autor: Dr. Roua Iorga
• Medic rezident Medicină Internă
• Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti

Răspândirea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 a determinat declararea stării de pandemie încă din martie 2020. Manifestările cele mai comune ale infecţiei sunt febra, tusea, respiraţie dificilă (dispnee), afectarea gustului şi a mirosului, dureri musculare, dureri de cap (cefalee), dureri în gât (odinofagie), afectarea tranzitului intestinal cu greaţă, vărsături, diaree, dureri abdominale.

Însă simptomele sunt adeseori nespecifice, uneori fiind şi pacienţi asimptomatici, alteori prezentând simptome severe încă de la debut.

Recomandări

Bolile cardiovasculare la diabetici: cum se manifestă și cum pot fi prevenite

Boli cardiovasculare – cele mai importante reguli de prevenţie

Este de reţinut faptul că nu există simptome specifice acestei infecţii, astfel aducând dificultăţi în recunoaşterea bolii şi diagnosticul prompt (1).

Cum este afectat sistemul cardiovascular de infecţia cu virusul SARS-CoV-2

În afară de afectarea pulmonară, şi anume pneumonia virală, care frecvent evoluează nefavorabil, acest virus poate determina şi afectarea sistemului cardiovascular.

Astfel, vorbim de pacienţi cu factori de risc cardiovasculari (sexul masculin, vârsta avansată, prezenţa diabetului zaharat, a dislipidemiei, a obezităţii şi a hipertensiunii arteriale etc.) şi de pacienţi care au deja afectare a sistemului cardiovascular.

Aceştia reprezintă categoriile vulnerabile care necesită protecţie sporită şi monitorizare a evoluţiei bolii, deoarece există riscul agravării patologiilor în contextul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 (2).

COVID-19 determină multiple efecte asupra sistemului cardiovascular, cum ar fi (2,3):

• Creşterea frecvenţei trombozelor, determinând boala trombo-embolică, ce poate evolua cu afectarea plămânilor prin ceea ce numim trombembolism pulmonar, astfel agravând pneumonia virală deja existentă. O altă complicaţie a trombozelor este reprezentată de accidentul vascular cerebral embolic.
• Afectarea miocardului prin inflamaţie, determinând miocardită, astfel alterând funcţia de pompă a inimii. Aceasta se manifestă prin dureri în piept, oboseală şi palpitaţii.
• Infarctul miocardic acut, care se manifestă prin dureri în piept brusc instalate, dificultate în respiraţie, palpitaţii.
• Apariţia de aritmii maligne, din cauza afectării inflamatorii a miocardului
• Apariţia sau agravarea insuficienţei cardiace preexistente, o complicaţie des întâlnită în cadrul acestei infecţii
• Apariţia şocului de diverse etiologii, care se manifestă prin hipotensiune, agravarea funcţiei inimii şi afectarea consecutivă a plămânilor, rinichilor, ficatului care suferă prin lipsa oxigenului.

Evaluarea şi tratamentul pacienţilor cu boli cardiovasculare şi COVID-19

Pacienţii necesită o evaluare atentă a istoricului medical, examinarea clinică şi a parametrilor vitali (tensiune arterială, puls, saturaţia oxigenului) şi investigaţii paraclinice numeroase, care includ electrocardiograma, set complet de analize de sânge şi urină, ecocardiografie, radiografie cardio-pulmonară şi completare cu alte investigaţii amănunţite când este necesar (2).

Tratamentul cuprinde în primul rând asigurarea parametrilor vitali, prin reechilibrare hidro-electrolitică, acido-bazică, oxigenoterapie, tratament anticoagulant în scop preventiv, tratamentul specific fiecărei patologii cardiovasculare diagnosticate.

Chiar dacă există teorii cu privire la faptul că virusul foloseşte nişte receptori ca să intre în celulă, numiţi receptori de angiotensină, tratamentul antihipertensiv care se adresează acestor receptori nu trebuie întrerupt.

Numeroase studii au demonstrat că continuarea tratamentului cu inhibitori de enzimă de conversie sau blocanţi ai receptorilor angiotensinei aduc beneficii inclusiv la pacienţii infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 (2,4).

Aşadar, având în vedere rapiditatea cu care infecţia cu virusul SARS-CoV-2 s-a răspândit, dar şi multitudinea de manifestări ale acesteia, sistemele medicale din întreaga lume sunt într-o continuă căutare a mecanismelor prin care acest virus determină atât de multe patologii, dar şi căutarea unui tratament specific pentru această boală.

Astfel, nu este de mirare că recomandările de tratament se modifică activ în funcţie de noile descoperiri. De aceea există numeroase studii contradictorii în literatura medicală, iar protocoalele se modifică uneori la câteva zile (2).

Infecţia cu virusul SARS-CoV-2 este o patologie nouă pentru multe ţări, cu o evoluţie dificil de apreciat, pentru care timpul de cercetare este foarte scurt.

Este foarte importantă recunoaşterea manifestărilor bolilor cardiovasculare, precum şi potenţialul de agravare a acestora în contextul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2. De asemenea, este importantă protecţia pacienţilor la risc sau cu patologii cardiovasculare, deoarece evoluţia acestora în cazul infectării cu virusul SARS-CoV-2 este frecvent nefavorabilă.

Referinţe:
1. Stokes EK, Zambrano LD, Anderson KN, et al. Coronavirus Disease 2019 Case Surveillance – United States, January 22-May 30, 2020. MMWR Morb Mortal Wkly Rep. 2020;69(24):759-765. Published 2020 Jun 19.
2. The European Society for Cardiology. ESC Guidance for the Diagnosis and Management of CV Disease during the COVID-19 Pandemic. https://www.escardio.org/Education/COVID-19-and-Cardiology/ESCCOVID-19-Guidance. (Last update: 10 June 2020)
3. Shi S, Qin M, Shen B, et al. Association of Cardiac Injury With Mortality in Hospitalized Patients With COVID-19 in Wuhan, China. JAMA Cardiol 2020
4. Ruilope LM, Tamargo J, Ruiz-Hurtado G. Renin–angiotensin system inhibitors in the COVID-19 pandemic: consequences of antihypertensive drugs. European Heart Journal, Volume 41, Issue 22, 7 June 2020, Pages 2067–2069.