Boala „rușinoasă” care te face să miroși a brânză. Indiciul din ureche

Ce este bromhidroza

Mirosul corporal de brânză, ceapă sau sulf poate semnala bromhidroza, o afecțiune cronică ce poate avea un impact negativ semnificativ asupra persoanei afectate. Această afecțiune apare atunci când bacteriile de pe piele descompun transpirația și produc un miros respingător, înțepător, distinct de mirosul obișnuit de transpirație.

Există 2 tipuri de bromhidroză: apocrină (cea mai frecventă formă) și ecrină.

Bromhidroza apocrină apare cu precădere în zona genitală și la subțiori. Pe de altă parte, bromhidroza ecrină apare în palme și tălpi, precum și la nivelul capului sau al trunchiului.

Recomandări

Medic geriatru, despre boala Alzheimer: „Pierderea mirosului, gustul deformat, metalic sau rânced pot fi semne timpurii…

8 motive pentru care te confrunți cu transpirație urât mirositoare

Simptomele bromhidrozei

Spre deosebire de transpirația obișnuită, care poate fi ținută sub control prin igienă corporală (spălat cu apă și săpun, folosire de antiperspirant și deodorant), în cazul bromhidrozei aceste soluții simple nu funcționează, fiind necesare măsuri suplimentare, în funcție de cauza care a declanșat afecțiunea.

Simptomele comune ale bromhidrozei includ:

• miros corporal neplăcut constant, chiar și după efectuarea dușului
• miros de ceapă, usturoi, brânză, sulf sau carne crudă în diverse zone ale corpului, în funcție de forma bromhidrozei
• anxietate socială cauzată de mirosul corporal neplăcut

Primul pas în diagnosticarea și tratarea bromhidrozei constă în testarea bacteriilor de pe suprafața pielii. Cele mai frecvente microorganisme implicate în apariția bromhidrozei sunt Corynebacterium, Propionibacterium, Staphylococcus și Micrococcus.

Cauzele bromhidrozei

Bromhidroza este o afecțiune ce poate avea la bază una sau mai multe cauze. Anumiți factori pot agrava afecțiunea, cum ar fi consumul anumitor alimente sau existența unor boli preexistente.

Iată câteva posibile cauze ale bromhidrozei:

• genetica – studiile arată că există o legătură strânsă între gena ABCC11 și bromhidroză. Aceeași genă este prezentă la persoanele care au un exces de ceară în urechi. De multe ori, persoanele care suferă de bromhidroză prezintă o cantitate excesivă de ceară.
• obezitatea – excesul de grăsime corporală duce la formarea de pliuri în piele, care favorizează menținerea umidității, un mediu ideal pentru apariția și proliferarea bacteriilor ce pot determina mirosul corporal neplăcut în combinație cu transpirația.
• diabetul – uneori, bromhidroza poate fi confundată cu cetoacidoza diabetică, o complicație a diabetului zaharat netratat, care determină acumularea de acizi în sânge și apariția mirosului corporal neplăcut.
• intertrigo – această erupție cutanată este cauzată de umiditatea reținută în pliurile pielii, cele mai frecvente zone expuse fiind cea de sub sâni, subraț, inghinală, în general porțiuni de piele predispuse la umezeală și fricțiune.
• eritrasma – este o infecție cauzată de Corynebacterium, o bacterie care se găsește în mod natural pe suprafața pielii, dar care, în exces, duce la apariția unei erupții cutanate de culoare roz și a mirosului corporal neplăcut.
• hiperhidroza – persoanele care se confruntă cu hiperhidroză prezintă un risc crescut de bromhidroză.
• anumite alimente – regimul alimentar poate influența mirosul transpirației. Exemple de alimente care pot agrava bromhidroza sunt peștele, sparanghelul, curry, ceapa, usturoiul, broccoli, varza, carnea roșie. De asemenea, alcoolul, tutunul și anumite medicamente (penicilină, bromură) pot determina apariția sau agravarea bromhidrozei.

Cum se tratează bromhidroza

Mirosul corporal neplăcut specific bromhidrozei poate fi ținut sub control atât prin intermediul dietei și al igienei stricte, cât și prin administrarea unor medicamente sau efectuarea unor tratamente care reduc cantitatea de transpirație.

Pentru a preveni dezvoltarea excesivă a bacteriilor pe suprafața pielii puteți lua următoarele măsuri:

• folosiți săpun antibacterian (evitați produsele parfumate)
• faceți băi sau dușuri cu apă caldă de 2 ori pe zi
• folosiți un antiperspirant puternic recomandat de medicul dermatolog
• purtați haine speciale anti-transpirație
• eliminați părul corporal de pe zonele predispuse la transpirație
• evitați purtarea pentru mult timp a hainelor transpirate
• includeți în dietă citrice (lămâi, portocale, kiwi, grepfrut etc.), spanac, kale, verdețuri, cereale integrale

În unele cazuri, medicul poate recomanda un tratament cu antibiotice pentru bromhidroză (de regulă eritromicină sau clindamicină). Acestea pot fi administrate fie pe cale orală (comprimate), fie sub forma unor unguente, creme, geluri, care distrug bacteriile de pe piele.

Epilarea cu aparat electric, lamă de ras sau ceară poate fi o altă variantă de tratament pentru bromhidroză.

Dacă metodele de mai sus nu dau rezultate, medicul poate recomanda tratamentul chirurgical invaziv (îndepărtarea glandelor sudoripare). Însă trebuie ținut cont că o astfel de intervenție presupune atât beneficii, cât și riscuri, motiv pentru care decizia trebuie luată doar după o evaluare realistă și o discuție aprofundată medic-pacient.

Surse:

https://www.healthline.com/health/bromhidrosis

https://www.sweathelp.org/where-do-you-sweat/other-sweating/sweat-and-odor.html

https://www.racgp.org.au/afp/2013/may/hyperhidrosis-and-bromhidrosis/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2731057/

https://emedicine.medscape.com/article/1072342-overview

https://www.medicalnewstoday.com/articles/173478#treatments

https://www.merckmanuals.com/professional/dermatologic-disorders/sweating-disorders/bromhidrosis

https://www.npr.org/sections/health-shots/2015/03/31/396573607/meet-the-bacteria-that-make-a-stink-in-your-pits