Cancer de sân avansat – cu ce probleme se confruntă româncele diagnosticate

Cu ocazia zilei de 13 octombrie, zi ce marcheză lupta împotriva Cancerul de San Metastatic (denumit de asemenea si Cancer de San Avansat sau in stadiul IV), Fundaţia Renaşterea a dat publicităţii noi date despre problemele pe care le întâmpină româncele diagnosticate cu cancer de sân avansat, dar şi probleme din sistemul medical românesc. 800 de vieţi ar putea fi salvate anual, dacă româncele ar fi diagnosticate în stadii incipiente alte bolii.

În ceea ce priveşte managementul cancerului mamar în România, comparativ cu alte state din Europa, prima discrepanţă identificată, în urma studiului efectuat pe acest subiect de către Fundaţia Renaşterea în perioada septembrie-octombrie 2018, o reprezintă momentul de depistare a bolii. Peste jumătate din pacientele cu cancer (58,4%) sunt diagnosticate abia în stadiile III şi IV, comparativ cu statele europene, unde 70-80% din cazurile noi de cancer sunt depistate în stadiile incipiente ale bolii (0, I şi II). 

Dacă ar fi depistat la timp, viaţa a 800 de românce ar putea fi salvată anual

Recomandări

Un om consumă într-o săptămână 5 grame de plastic. Ce măsuri trebuie să luăm

Zahărul la copii: pericole la care îi expunem pe cei mici

Mai mult, cancerul de sân este unul dintre principalele cauze de mortalitate pentru femeile din România: prima cauză pentru categoria de vârstă 15 – 49 de ani, a treia cauză pentru categoria 50 şi 69 de ani şi a patra ca dizabilitate (Globocan, 2018).
Anual, conform estimărilor, sunt diagnosticate cu cancer mamar 9.629 de femei la nivel naţional, iar numărul deceselor se ridică la 3.209. Printr-un calcul simplu, corelând statistici locale cu cele europene, poate fi estimat că, în condiţiile în care  rata mortalităţii în România ar fi similară cu cea europeană, numărul de decese ar fi 2.406, ceea ce înseamnă că înregistrăm un număr suplimentar de 800 de decese anual, comparativ cu statele europene. Mai mult, conform datelor analizate în cadrul studiului, fiecare persoană decedată din cauza cancerului de sân a pierdut prematur aproximativ 13 ani de viaţă.

Lipsa screeningului naţional organizat – una dintre cauzele numărului mare de cazuri de cancer de sân diagnosticat în stadiu avansat

O proporţie semnificativă din numărul total de decese este reprezentată de pacientele cu cancer mamar în stadii avansate. Rata mare a cazurilor de cancer diagnosticate în stadiu avansat este cauzată, în primul rând de lipsa screening-ului naţional organizat (România fiind una dintre puţinele ţări europene care încă nu are implementat un program naţional de screening pentru cancerul de sân), dar şi de nivelul scăzut al educaţiei privind menţinerea stării de sănătate şi de accesul dificil la anumite servicii medicale şi tratamente adecvate. Astfel, diagnosticarea tardivă ajunge să aibă consecinţe majore, atât asupra speranţei de supravieţuire şi a calităţii vieţii, cât şi asupra resurselor financiare şi sociale alocate de statul român pentru managementul fiecărui caz în parte şi la nivel de sistem.

Cât costă să tratezi cancer de sân în stadiu avansat?

Costurile aferente cancerului de sân se împart în cheltuieli directe, alocate diagnosticului şi tratamentului pacientelor (asistenţă medicală primară, servicii medicale în ambulatoriu de specialitate, spitalizare, tratamente oncologice şi suportive, reconstrucţie mamară), cât şi în cheltuieli indirecte, reflectate de pierderea de productivitate potenţială, cauzată de concediile medicale sau de îngrijire, de incapacitatea permanentă de muncă şi de decesul prematur, la vârstă activă.
Din punct de vedere al provocărilor cu care se confruntă sistemul de sănătate românesc, studiul evidenţiază accesul dificil la diagnostic de precizie şi întârzierea iniţierii tratamentului, diagnosticarea completă a bolii durând până la 3 luni sau chiar mai mult, fără ca pacientele aflate în stadii avansate de cancer să beneficieze de un traseu accesibil, dar şi abordarea terapeutică fragmentată. În România nu avem implementate protocoale de colaborare în echipă interdisciplinară în managementul cancerului de sân, ceea ce se traduce prin navigare dificilă a pacientelor în sistem, timpi de aşteptare foarte mari: de la depistarea bolii până la iniţierea terapiei,  cât şi între consultaţii la diferite specialităţi medicale sau spitale.

Este nevoie şi de suport psihologic, îngrijiri palitative, dar şi de tratamente şi terapii inovatoare

Conform studiului Inegalităţi şi discrepanţe în managementul cancerului de sân avansat în România în comparaţie cu abordarea europeană (2018), în România sunt slab dezvoltate serviciile privind suportul psihologic şi cel paliativ, şi încă avem dificultăţi în a asigura acces  la tratamente şi terapii inovatoare, în linie cu aprobările şi recomandările europene. Cauzele sunt reprezentate de aprovizionarea discontinuă cu medicamente adecvate pentru tratamentul cancerului de sân, şi actualizarea lentă a listei de medicamente compensate pentru includerea terapiilor noi, conform cu ultimele descoperiri din medicină şi cele mai noi ghiduri medicale.
„Din păcate, în România numărul pacientelor cu cancer de sân avansat este mai mare decât în alte ţări europene, fapt ce generează o rată a mortalităţii ridicată, şanse de supravieţuire reduse, calitatea vieţii scăzută, atât pentru paciente, cât şi pentru aparţinători şi, nu în ultimul rând, costuri sociale şi economice mai mari. Această realitate subliniază nevoia unor soluţii strategice şi coerente care să fie centrate pe pacienţi şi care să ofere claritate asupra traseului prin sistem – de la screening, la diagnosticare, apoi tratament şi recuperare. Este cert că în România s-au făcut paşi importanţi în managementul situaţiei pacienţilor oncologici din anii 2000 până în prezent, atât la nivel de diagnostic cât şi tratament. O colaborare stransă între societatea civilă prin asociaţiile de pacienţi şi autorităţile în domeniul legislativ şi executiv va conduce către optimizarea timpului de aşteptare pentru  accesul la investigaţii şi tratament adecvat, implementarea unui registru naţional de cancer de sân, a unui program naţional de screening organizat, demararea unor campanii de educare şi informare şi stimularea în sistemul de sănătate a unei abordări medicale preventive, nu doar curative. ”, a declarat Mihaela Geoană, preşedinte Fundaţia Renaşterea.