Cancerul de col uterin, provocat în proporție de peste 90% de HPV

Anual peste 1.900 de femei pierd lupta cu cancerul de col uterin la noi în țară. Avem cea mai mare rată a mortalității din Uniunea Europeană, iar cele peste 4.300 de cazuri depistate în fiecare an reprezintă 7,5% din întregul număr de cazuri cumulate din toate statele membre. Despre politicile de prevenție împotriva acestei boli am discutat cu Dr. Mirela Vasile, medic specialist obstetrică-ginecologie.

Prima campanie de vaccinare împotriva HPV-ului a început în România în anul 2008. Eșecul suferit nu a fost suficient pentru asumarea unui nou plan administrativ medical, motiv pentru care în ultimii 13 ani au urmat alte campanii eșuate împotriva celei mai comune infecții cu transmitere sexuală. Lipsa unei politici puternice în jurul acestei probleme sociale și medicale a fost alimentată și de deficitul de interes din partea populației. Anul trecut, doar 30.000 de tinere s-au vaccinat pentru a se proteja față de HPV, iar la momentul de față suntem unul dintre cele mai slabe state din Europa când vine vorba despre prevenția cancerului de col uterin.

„Reticența vine din lipsa informării, a educației în școli, a unor programe clar stabilite, dar mai ales din cauza absenței unor modele pe care tinerele/fetițele să le urmeze. Medicul de familie are un rol esențial pentru informarea părinților și a copiilor. De asemenea, ginecologul mamei poate recomanda vaccinarea copiilor, având mai multe date despre rezultatele benefice decât medicul de familie”, explică Dr. Mirela Vasile.

Recomandări

Standardul de aur în recuperarea neurologică: tehnologiile cu biofeedback. „Recuperarea după un AVC nu se realizează…

Intoleranța la căldură. Simptome și factori care declanșează afecțiunea

România nu a luptat împotriva HPV-ului și acum suferă

În urma eșecului campaniei din 2008, statul român a distrus peste 1 milion de doze de vaccin. 13 ani mai târziu, suntem una dintre țările cele mai afectate din cauza cancerului de col uterin, având cea mai mare rată de mortalitate la nivelul statelor membre. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 5 vieți de pe întregul glob sunt salvate în fiecare minut datorită vaccinului. Și aici nu vorbim doar despre femei, ci și despre bărbați, care la rândul lor sunt purtători și pot dezvolta afecțiuni grave. Conform statisticilor Comisiei Europene, 20% din cazurile de cancer ce au ca sursă infecția cu HPV sunt boli ce au ca subiect bărbații.

Cancerul de col uterin și vaccinul împotriva HPV-ului

Există trei tipuri de vaccin împotriva HPV-ului: cel nonavalent, Gardasil 9, cel tetravalent, Gardasil și cel bivalent, Cervarix.

„Vaccinul conține proteine inactive din tipurile 6, 11, 16, 18 de HPV. Acestea sunt similare celor ce învelesc virusul și pot stimula sistemul imun, dar nu pot determina multiplicare sa. După administrarea vaccinului sistemul imun recunoaște ca străine aceste proteine și determină producerea de anticorpi, asigurând astfel protecția împotriva infecției”, explică specialistul.

Atât femeile cât și bărbații cu vârste cuprinse între 9 și 45 de ani se pot vaccina împotriva virusului.

„Gardasil 9 este indicat femeilor între 9 și 45 de ani pentru prevenția cancerului de col uterin, vulvar, vaginal, orofaringian și a altor tipuri de cancere de cap și gât cauzate de tulpinile 16, 18, 31, 33, 45, 52 și 58, dar și pentru prevenția condiloamelor genitale induse de tipurile 6 și 11. Este indicat băieților între 9 și 45 de ani pentru prevenția cancerului anal, orofaringian și a altor tipuri de cancere de cap și gât”, explică Dr. Mirela Vasile, medic specialist obstetrică-ginecologie.

Lipsa unor politici concrete și puternice ne-a adus în această situație

Rezultatul a zeci de ani de subfinanțare a domeniului medical românesc cât și lipsa unor campanii puternice de informare a populației a contribuit la această criză. HPV-ul este și un virus complex, având în vedere că are peste 100 de tulpini diferite:

„15 dintre ele sunt cu risc oncogen pentru colul uterin, restul fiind responsabile de leziuni benigne sau maligne ale altor organe – vagin, vulvă, penis, anus, gură, corzi vocale, etc.”, completează medicul Mirela Vasile.

Chiar dacă sunt unele tulpini împotriva cărora nu există la momentul actual un vaccin la dispoziția publicului, imunizarea rămâne cea mai bună metodă de prevenție. Anul trecut a fost lansat The Cervical Cancer Prevention Policy Atlas, o hartă comparativă care analizează politicile de prevenție a cancerului de col uterin a 46 de țări europene. Țări precum Belgia, Danemarca, Irlanda sau Marea Britanie ocupă primul loc, cu punctaje de 100% pentru politicile lor. România se situează printre ultimele 10 țări din Europa cu un punctaj de 37,4% și pe ultimul loc din topul statelor membre. Bulgaria, spre exemplu, înregistrează o performanță de 60% conform sursei.

Medicul Mirela Vasile este de părere că statul român trebuie să dezvolte politici de vaccinare în zonele cu dificultăți de implementare: zonele rurale, în rândul categoriilor defavorizate sau în rândul „adversarilor” vaccinării.

„Avem nevoie de programe naționale de vaccinare precoce, extinderea vaccinării gratuite până la 18 ani, informare corectă și prin numeroase canale media. Sunt necesare și campanii gratuite pentru populația de risc – femei cu numeroși parteneri sexuali, cu alte infecții genitale ce cresc riscul persistenței infecției HPV sau cu afecțiuni imunosupresive, în special HIV și SIDA”.