…dar aceasta nu exclude un comportament responsabil de păstrare a unui stil de viață sănătos, autopalpare și controale regulate pentru depistarea eventualelor modificări maligne ale sânilor. Pentru că un cancer depistat abia în ultimul stadiu înseamnă o rată infimă de supraviețuire a pacientei, atrage atenția Dr. Miruna Ispas, medic specialist imagistică. Iată ce trebuie să știi despre îngrijirea sânilor în cancerul mamar.
Sânii noștri suferă modificări toată viața: pe fondul stilului de viață, al tratamentelor cu pilule contraceptile, al sarcinilor și, nu în cele din urmă, al geneticii.
„Dacă în cazul bagajului genetic nu avem cale de întors, factorii externi pot fi modificați și, astfel, poate fi redus riscul de a face cancer mamar. În primul rând, obezitatea, sedentarismul, consumul de alcool și fumatul sunt factori de risc. În al doilea rând, anumite medicamente, precum cele folosite în terapia hormonală de subtituție sau anumite tipuri de pilule contraceptive. Și, nu în ultimul rând, să amintim că expunerea la radiații (mai ales în timpul copilăriei și adolescenței), precum și la substanțe chimice carcinogene implică un risc crescut de cancer mamar”, explică specialistul în imagistică, Dr. Miruna Ispas.
Atitudinea față de cancerul de sân trebuie să fie una echilibrată: nici să nu ne panicăm la prima modificare a țesutului mamar, nici să nu neglijăm sănătatea sânilor, mai ales odată cu apropierea pragului de 40 de ani. Cu toate că, ține să sublinieze doamna doctor pe această temă:
„Există paciente mai tinere, dar cu un risc crescut, cele care prezintă mutații genetice (la nivelul genelor BRCA 1 și 2) sau cu multe cazuri de cancer de sân sau de ovar în familie. Pentru acestea, o ecografie anuală este insuficientă, așadar un control mamografic sau prin rezonanță magnetică trebuie început din timp”.
Cele mai frecvente dintre acestea sunt fibroadenoamele și leziunile chistice, urmate de modificările inflamatorii, precum mastitele sau abcesele sau tipuri rare de noduli, precum hamartoamele sau tumora phyllodes. Chistul este una dintre cele mai frecvente modificări care se observă în timpul controalelor ecografice de rutină. Marea lor majoritate sunt simple și nu se pot transforma în cancer.
„Lucrurile se schimbă când vorbim despre leziuni chistice complexe, pentru că acestea au nevoie fie de monitorizare mai frecventă, fie de un examen histopatologic care să ne arate dacă există sau nu celule canceroase”, spune specialistul, Dr. Miruna Ispas.
Sânul poate suferi diverse tipuri de traumatisme directe: de exemplu, în urma unei căzături, a unui accident auto, în urma biopsiilor mamare sau a unei operații. Acestea pot fi urmate de durere, vânătăi, noduli sau hematoame, însă niciuna dintre aceste modificări nu poate duce la cancer, majoritatea acestor probleme dispărând după 2-3 săptămâni.
„Însă, dacă observați că disconfortul persistă, iar pielea devine caldă, inflamată sau dezvoltați febră, adresați-vă medicului, pentru că poate fi vorba despre o infecție supraadăugată”, recomandă dr. Miruna Ispas.
O mică parte dintre noduli se dovedesc a fi de natură malignă, însă, atunci când nodulul este dur, fix, dacă trage de pielea din împrejurimi, dacă sânul prezintă un aspect de piele de portocală, mamelonul este retractat, apar scurgeri mamelonare sau noduli auxiliari, atunci este obligatoriu să ne prezentăm de urgență la medic.
Această investigație poate fi folosită ca o metodă complementară mamografiei, dar nu o poate înlocui după această vârstă. Deși este o metodă care nu presupune iradiere și nici disconfort, iar prețul său este considerabil mai avantajos decât cel al unei mamografii, ecografia nu poate detecta microcalcificările, care pot reprezenta primul semn de cancer. Aceste formațiuni pot fi detectate doar prin mamografie.
Ecografia este o metodă excelentă pentru diagnosticarea și urmărirea chisturilor și fibroadenoamelor, poate descrie un nodul nou-apărut la o pacientă tânără sau poate aduce informații în plus față de mamografie în cazul pacientelor trecute de 40 de ani.
Cu cât boala este detectată mai din timp, cu atât există mai multe opțiuni de tratament – chirurgie, chimioterapie, radioterapie, hormonoterapie, terapie cu anticorpi sau chiar terapii genetice – și, implicit, șanse mai ridicate de vindecare.
„Când este depistat la timp, preferabil când nici măcar nu se simte la palpare, cancerul mamar in situ este vindecabil complet în majoritatea covârșitoare a cazurilor. La fel, și stadiile incipiente ale cancerelor invazive, la care supraviețuirea la cinci ani se apropie de 100%. Însă, cu cât se amână vizita la medic, cu atât ne apropiem de procentaje mult mai sumbre: cancerul prins în ultimul stadiu are o rată de supraviețuire de 22% la cinci ani”, explică dr. Miruna Ispas, specialist imagistică.
Așadar, o palpare anuală de către medicul ginecolog sau de către medicul de familie, precum și un control ecografic sau, respectiv, mamografic după împlinirea vârstei de 40 de ani sunt pași simpli pentru a asigura sănătatea sânilor noștri.