Cancerul mamar în timpul sarcinii. Cum poate fi diagnosticat şi ţinut sub control

Femeile aleg astăzi să devină mame şi după vârsta de 40 de ani, deşi în trecut aceasta nu mai reprezenta o vârstă pentru procreere, iar numărul sarcinilor obţinute prin fertilizarea  în vitro creşte vertiginos.

Schimbările sociale complexe apărute în ultimele patru decenii, mai ales în zonele cu dezvoltare economică crescută, au adus cu sine o modificare radicală a comportamentului de planning familial.

Ca o consecinţă a acestor schimbări, se constată o creştere a numărului de cancere diagnosticate în cursul sarcinii, iar cel de sân ocupă primul loc ca incidenţă.

Recomandări

Povestea unei învingătoare, diagnosticată cu cancer de sân la 27 de ani

Consumul acestor alimente ar putea reduce riscul de cancer de sân

Medicul oncolog Mihai Ciochinaru spune pentru CSID cum poate fi boala ţinută sub control şi care pot fi urmările asupra fătului.

Cancerul mamar asociat sarcinii este definit astfel: cancerul de sân diagnosticat în timpul sarcinii sau în decurs de un an de la naştere. Cancerul mamar asociat sarcinii este cea mai frecventă neoplazie malignă, având o incidenţă de 1,3-3 cazuri la 3. 000-10.000 de sarcini. Aproximativ 3% dintre cancerele de sân sunt asociate unei sarcini.

Obiectivele medicului în tratamentul cancerului de sân asociat sarcinii:

• Să încerce să salveze viaţa mamei.
• Sa trateze curativ boala malignă la femeia gravidă, fără a micşora şansele de curabilitate a tumorii.
• Să încerce să păstreze sistemul reproductiv al femeii pentru o sarcină viitoare.

Pe lângă dificultăţile de “sesizare clinică”a apariţiei unei tumori mamare există şi greutăţi din punct de vedere tehnic de diagnosticare a unui cancer mamar la femeia însărcinată. În primul rând,  tehnicile de investigare (în general mamografia şi examenul CT sunt contraindicate în sarcină, iar asta din cauza riscului de inducere de malformaţii congenitale la făt, mai ales în primul trimestru de sarcină), dar şi din cauza sensibilităţii mamografiei, în 68% dintre cazuri, ca urmare a creşterii densităţii şi congestiei ţesutului mamar în timpul sarcinii.

Femeile gravide au astfel un risc de 2,5 ori mai mare de a fi diagnosticate în stadii avansate.

Examinarea RMN este acceptată în principiu pentru investigarea sânului atunci când datele examenului clinic şi ecografic nu sunt concludente.

Ecografia este aleasă în  93% dintre cazuri, iar puncţia aspirativă şi biopsia ecoghidată, pentru confirmare histopatologică, nu aftează evoluţia sarcinii.

Din punct de vedere al abordării terapeutice, medicul trebuie să ţină cont de următoarele elemente: perioada sarcinii, vârsta pacientei, stadiul tumorii, factorii de prognostic.

Reguli terapeutice în cancerul mamar

1. Intervenţia chirurgicală (mastectomie radicală sau operaţia conservatoare) are aceleaşi indicaţii ca la femeile care nu sunt însărcinate şi poate fi efectuată oricând în timpul sarcinii.

2. Radioterapia adjuvantă va fi efectuată după naştere.

3. Chimioterapia trebuie evitată în primul trimestru de sarcina din cauza riscului de inducere de malformaţii fetale şi a riscului crescut de oprire în evoluţie a sarcinii.

4. În cazul în care stadiul tumorii este avansat, având în vedere prognosticul rezervat pe termen lung, cât şi riscul progresiei bolii în cazul întârzierii instituirii tratamentului citostatic, se recomandă întreruperea sarcinii pentru tumora diagnosticată în primul trimestrul  de sarcină.

5. În trimestrul doi şi trei, chimioterapia este permisă, dar este nevoie de o strategie personalizată, cum ar fi chimioterapia săptămânală, deoarece aceasta permite o monitorizare mai atentă a sarcinii şi are o toxicitate mai mică, atât pentru organismul matern, cât şi pentru făt. În acelaşi timp, trebuie subliniat că eficacitatea regimului de chimioterapie săptămânal este similiar cu cel administrat la 2, 3, 4 săptămâni.

6. Chimioterapia nu este recomandată a fi iniţiată dincolo cea de a 35 săptămână de sarcină şi în primele trei săptămâni după naştere, iar asta din cauza riscului de inducere a citopeniilor (scăderi ale numărului de globule albe, trombocite, eritrocite) care pot genera complicaţii şi infecţii hemoragice în cazul declanşării naşterii.

Majoritatea specialiştilor recomandă întreruperea alăptării sau neiniţierea sa în cazul în care este nevoie de chimioterapie, iar asta pentru că citiostaticele, agenţii biologici şi hormonali se pot concentra în laptele matern.

,,O întrebare frecvent pusă de paciente se referă la efectele pe care chimioterapia administrată în timpul sarcinii le poate avea asupra dezvoltării somatice şi psihice a copilului. Studiile efectuate pe grupe de vârsta, de la 0 la 8 ani, au arătat o dezvoltare fizică şi neurologică normală a acestor copii, neobservând-se o afectare cerebrală, cardiacă, tulburări auditive, afectare cognitivă sau întârzieri de creştere.

De asemenea, studiile  internaţionale făcute pe un număr mare de gravide diagnosticate şi tratate pentru cancer de sân (diagnostic stabilit în timpul sarcinii) arătă că gradul de supravieţuire este similar cu cel înregistrat la pacientele care au cancer de sân, dar nu poartă o sarcină.

Majoritatea studiilor susţin că o sarcină apărută după tratamentul de succes al unui cancer mamar nu are efecte nefavorabile în ceea ce priveşte riscul de recidivă sau de afectare a supravieţuirii. Alţi cercetători interpretează datele existente cu prudenţă şi au convingerea că efectul unei noi sarcini asupra evoluţiei cancerului mamar este neclar”, mai spune dr. Mihai Ciochinaru.