Statistici sumbre privind cancerul ovarian
Cancerul ovarian continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică. La nivel european, este a cincea cea mai frecventă cauză de deces la femei, raportat la toate tipurile de cancer. Dacă vorbim de România, numai în anul 2020 (atunci sunt ultimele date raportate de Globocan) au fost diagnosticate 1.909 cazuri. În același an, 1.121 de românce au pierdut lupta cu această boală. În Europa aceluiași an au fost diagnosticate aproximativ 66.000 de femei, iar la nivel global – peste 310.000.
Și mai îngrijorător este faptul că numărul cazurilor de cancer ovarian este în creștere în rândul fetelor tinere, sub 18 ani. Expunerea la pesticidele din alimente și excesul ponderal sunt doar câțiva dintre factorii de risc implicați în dezvoltarea acestei patologii la vârste tinere.
Aflăm mai multe detalii despre semnele cancerului ovarian în funcție de stadiul bolii, dar și despre complicații, factori de risc, tratamente și măsuri de prevenție de la dr. Cristian Jumuga, medic specialist obstetrică-ginecologie.
Ce este cancerul ovarian și unde este localizat
Cancerul ovarian este o formă de cancer care afectează ovarele, organele reproductive feminine situate în pelvis. Ovarele sunt responsabile de producerea ovulelor și de secreția hormonilor estrogen și progesteron.
Cancerul ovarian poate fi localizat într-un singur ovar sau se poate răspândi în ambele ovare, peritoneu (membrana care acoperă organele abdominale) și alte organe din apropiere.
În funcție de tipul histologic al tumorii și de stadiul în care se află, tratamentul pentru cancerul ovarian poate include intervenție chirurgicală, chimioterapie sau radioterapie. Diagnosticarea precoce este esențială pentru un prognostic favorabil, deoarece cancerul ovarian este adesea detectat în stadii avansate, când tratamentul devine mai dificil.
Semne și simptome în cancerul ovarian, în funcție de stadiul bolii
Simptomele și semnele timpurii ale cancerului ovarian pot fi vagi și pot fi confundate cu alte afecțiuni. Cu toate acestea, este important să fii atentă la orice schimbări sau simptome neobișnuite și să consulți un medic dacă ai motive de îngrijorare.
Semne timpurii de cancer ovarian:
- Disconfort sau durere în zona pelviană. Poate apărea o senzație de presiune, disconfort sau durere în pelvis, abdomenul inferior sau în partea inferioară a spatelui.
- Balonare. Se pot manifesta simptome de balonare sau senzație de plenitudine, chiar și după mese mici.
- Schimbări ale tranzitului intestinal. Pot apărea constipație sau diaree inexplicabilă și persistente.
- Sațietate precoce. Poți resimți rapid senzația de sațietate după consumul unei cantități mici de alimente.
- Necesitatea de a urina frecvent. Poți avea senzația de a urina des sau urgent, chiar dacă cantitatea de urină eliminată este mică.
Diagnosticarea precoce a cancerului ovarian poate fi dificilă, deoarece aceste simptome pot fi ușor trecute cu vederea sau atribuite altor probleme de sănătate.
Semne de cancer ovarian în stadiul tardiv al bolii:
- Creșterea senzației de plenitudine. Poți resimți o senzație de plenitudine rapidă și persistentă, chiar și după mese mici.
- Pierdere în greutate inexplicabilă. Poți pierde în greutate fără să încerci sau fără să ai o explicație evidentă.
- Durere abdominală. Poți simți dureri persistente în zona pelviană, abdomen sau în partea inferioară a spatelui.
- Oboseală excesivă. Poți resimți o oboseală constantă și lipsa de energie.
- Schimbări în tranzitul intestinal. Pot apărea schimbări ale tranzitului intestinal, cum ar fi constipația sau diareea persistente.
Aceste simptome apar în stadiile tardive ale bolii, când cancerul ovarian s-a răspândit în alte părți ale corpului.
Citește și: 8 motive ginecologice pentru durerea pelvină. Uneori poate fi semnul unei sarcini ectopice, o urgență chirurgicală!
Cancerul ovarian nu ține cont de vârstă: cauze și factori de risc
Cancerul ovarian poate afecta femeile la orice vârstă și fiecare caz poate avea circumstanțe individuale. Diagnosticarea precoce și evaluarea genetică pot fi utile în identificarea factorilor de risc specifici și a modului optim de gestionare a bolii.
În ultimii ani a crescut însă incidența tinerelor sub 18 ani care au cancer de ovar cu 10 procente. În aceste cazuri, celulele canceroase pot proveni din celulele germinale (care formează ovulele) sau din țesutul stromal (care produce hormoni).
Cauzele exacte ale cancerului ovarian la vârste tinere nu sunt pe deplin înțelese, dar există câțiva factori care pot juca un rol în apariția cancerului ovarian la această grupă de vârstă:
- Anomalii genetice ereditare. Mutațiile genetice ereditare, cum ar fi mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2, pot crește riscul de dezvoltare a cancerului ovarian la femeile tinere. Aceste mutații pot fi moștenite de la unul dintre părinți sau pot apărea spontan.
- Sindroame genetice rare. Anumite sindroame genetice rare, cum ar fi sindromul de rezistență la insulină de tip A (cauzat de mutații în gena INSR), sindromul de proteus și sindromul Peutz-Jeghers, au fost asociate cu un risc crescut de cancer ovarian la fetele tinere.
- Expunerea la substanțe chimice. Anumite substanțe chimice sau factori de mediu pot juca un rol în dezvoltarea cancerului ovarian. Aceste substanțe pot fi întâlnite în mediul înconjurător, cum ar fi pesticidele, substanțele chimice industriale și anumite medicamente.
- Terapia hormonală. Fetele și tinerele care au fost supuse tratamentului hormonal pentru afecțiuni precum tulburările menstruale sau sindromul ovarului polichistic pot prezenta un risc ușor crescut de cancer ovarian. Cu toate acestea, acest risc rămâne scăzut în ansamblu.
- Excesul de greutate și alimentația. Stilul de viață și factorii dietetici pot juca, de asemenea, un rol în creșterea riscului de cancer ovarian. Un indice de masă corporală ridicat și consumul excesiv de grăsimi saturate și zaharuri pot influența apariția bolii.
Când vorbim despre femeile de peste 50 de ani, cauza este una legată de faptul că ovarele sunt expuse la o activitate hormonală intensă pe parcursul anilor de reproducere, iar în timp, pot apărea modificări genetice și acumularea de leziuni la nivelul acestor organe. De asemenea, femeile mai în vârstă pot fi expuse la factori de risc cum ar fi expunerea îndelungată la estrogeni și istoricul de ovulații neregulate.
Citește și: Cum te poți infecta cu HPV la salonul de cosmetică. Medic ginecolog: Fiți atente la aceste semne!
Analize și investigații pentru diagnosticul de cancer ovarian
Diagnosticarea cancerului ovarian la fetele sub 18 ani implică o abordare multidisciplinară și utilizarea mai multor metode de investigație.
- Istoricul medical și examenul fizic. Medicul va lua în considerare istoricul medical al pacientei, inclusiv simptomele raportate și eventualii factori de risc. Un examen fizic va fi efectuat pentru a evalua prezenta anomaliilor la nivelul ovarelor sau pelvisului.
- Teste de laborator. Analizele de sânge, cum ar fi nivelurile de markeri tumorali, pot fi utilizate pentru a evalua prezența unor posibile anomalii și pentru a monitoriza evoluția bolii.
- Ecografie. Ecografia transvaginală sau abdominală poate fi folosită pentru a vizualiza structura ovarelor și a pelvisului și pentru a detecta orice anomalii.
- Imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) sau tomografie computerizată (CT). Aceste metode de imagistică pot fi utilizate pentru a obține imagini detaliate ale ovarelor și altor organe din pelvis și pentru a evalua extinderea tumorii.
- Biopsia. O biopsie a ovarelor sau a altor țesuturi suspecte poate fi efectuată pentru a obține mostre de țesut pentru analiză histologică. Aceasta poate fi realizată prin laparoscopie sau prin intervenție chirurgicală deschisă.
- Evaluare genetică. În cazul în care există suspiciunea unor anomalii genetice ereditare, se poate recomanda o evaluare genetică pentru a identifica mutațiile genetice asociate cu cancerul ovarian și pentru a evalua riscul de recurență în familie.
Citește și: De ce ajung bolnavii de cancer în stadii grave la medic. Una dintre cauze este dezinformarea, care duce la „părerologie”
Opțiuni de tratament în cancerul ovarian
Tratamentul cancerului ovarian implică o abordare multidisciplinară. Tumor Board-ul se întrunește și găsește cea mai adecvată opțiune terapeutică în funcție de stadiul cancerului, gradul de extindere, tipul histopatologic al tumorii, vârsta pacientei și starea generală de sănătate. Comisia medicală este formată din medici chirurgi, oncologi, radioterapeuți și de alte specialități. Cât privește opțiunile de tratament, putem vorbi despre:
- Chirurgie. Aceasta este, de cele mai multe ori, prima opțiune de tratament pentru cancerul ovarian. Scopul principal al intervenției chirurgicale este îndepărtarea tumorii și a țesuturilor afectate din zona ovariană și pelvină. În funcție de stadiul și tipul de cancer ovarian, operația poate implica o histerectomie totală (îndepărtarea uterului) și îndepărtarea ambelor ovare și trompe uterine. Chirurgia poate fi urmată de chimioterapie adjuvantă pentru a reduce riscul de recurență.
- Chimioterapie. Este utilizată pentru a distruge celulele canceroase rămase după intervenția chirurgicală și pentru a preveni recurența cancerului. Regimul de chimioterapie poate varia în funcție de stadiul și tipul cancerului ovarian.
- Radioterapie. În cazul cancerului ovarian, radioterapia este utilizată mai puțin frecvent și, de obicei, doar în anumite situații specifice, cum ar fi recurența locală a tumorii sau controlul simptomatic al bolii.
- Terapia țintită. Aceasta implică administrarea de medicamente care vizează anumite proteine sau mutații genetice prezente în celulele canceroase. Poate fi utilizată în combinație cu chimioterapia sau ca tratament de întreținere după intervenția chirurgicală.
Tratamentul cancerului ovarian la vârste tinere: riscuri și complicații
Tratamentul cancerului ovarian la vârste tinere poate fi asociat cu anumite riscuri și complicații:
- Complicații chirurgicale. Aici vorbim despre: riscul de sângerare, infecție, formare de cheaguri de sânge, leziuni la organele din jur și probleme legate de anestezie. Minimizăm aceste riscuri atunci când intervenția este realizată de către chirurgi specializați în tratamentul cancerului ovarian și atunci când pacienta respectă cu strictețe recomandările pre- și postoperatorii.
- Reacțiile adverse ale chimioterapiei. Acestea pot consta în greață, vărsături, oboseală, căderea părului, scăderea numărului de celule sanguine și probleme digestive. Toate acestea sunt gestionate corespunzător de medicul oncolog. Este important să comunicați cu echipa medicală despre orice efecte secundare resimțite, astfel încât să se poată interveni în consecință.
- Impactul asupra fertilității. Atât intervenția chirurgicală, cât și chimioterapia pot afecta funcția ovariană și pot determina diminuarea sau chiar întreruperea producției de ovule. Impactul asupra fertilității este discutabil și poate varia în funcție de vârstă, stadiul și tipul cancerului ovarian, precum și de tipul tratamentului utilizat. În cazul femeilor tinere diagnosticate cu cancer ovarian este important să se discute despre opțiunile de conservare a fertilității înainte de începerea tratamentului. Și eu chiar le recomand pacientelor mele acest lucru, să discute cu un specialist în fertilitate pentru a explora opțiunile de conservare a fertilității. Medicina modernă ne pune la dispoziție mai multe opțiuni, precum: crioprezervarea ovocitelor, crioprezervarea embrionilor sau crioprezervarea țesutului ovarian. Este o variantă de a avea copii în viitor. Evident, succesul acestor proceduri poate varia.
- Impactul emoțional și psihologic. Este o complicație care nu trebuie neglijată deloc. În tratarea bolii este esențial sprijinul emoțional și psihologic.
Este crucial să se stabilească o comunicare deschisă și continuă cu echipa medicală pentru a aborda riscurile și complicațiile specifice, în funcție de nevoile și circumstanțele individuale ale pacientei. Monitorizarea și gestionarea adecvată a acestor riscuri pot contribui la asigurarea unui tratament cât mai eficient și la îmbunătățirea calității vieții pacientelor tinere diagnosticate cu cancer ovarian.
Citește și: Cancerul de col uterin, provocat în proporție de peste 90% de HPV
Rata de supraviețuire în cancerul ovarian
Dacă cancerul ovarian nu este tratat, acesta poate progresa și se poate răspândi în alte organe și țesuturi ale corpului, ceea ce poate afecta grav starea de sănătate și supraviețuirea pacientei. În general, cancerul ovarian este cunoscut ca o boală agresivă, iar prognosticul poate varia în funcție de mai mulți factori, cum ar fi stadiul bolii, tipul histopatologic al tumorii, gradul de diferențiere celulară, vârsta pacientului și răspunsul la tratament.
În stadiile incipiente, când cancerul este limitat la ovar și nu s-a răspândit în alte organe, rata de supraviețuire este mai mare. Pe de altă parte, în stadiile avansate, când cancerul s-a răspândit în alte părți ale abdomenului sau în alte organe, rata de supraviețuire poate fi scăzută. Din păcate, în stadiile avansate ale cancerului ovarian, prognosticul este adesea rezervat.
Dar fiecare caz este unic și prognoza individuală poate fi influențată de factori specifici fiecărei paciente.
Stadiile cancerului ovarian
Pentru că în stadii incipiente simptomele cancerului ovarian se pot confunda cu simptomele altor afecțiuni mai puțin grave, două treimi dintre cazuri sunt diagnosticate în stadii târzii, cu rate mai reduse de supraviețuire la cinci ani.
Stadiile cancerului ovarian sunt următoarele:
- Stadiul I – cancerul este localizat la unul sau la ambele ovare;
- Stadiul II – cancerul se extinde în afara ovarelor, dar nu în afara pelvisului;
- Stadiul III – cancerul s-a extins în afara pelvisului către cavitatea abdominală sau s-a extins la ganglionii limfatici retroperitoneali;
- Stadiul IV – este practic faza cea mai avansată în evoluția bolii cu apariția metastazelor (spre exemplu: dezvoltarea cancerului în interiorul ficatului).
Pentru a aprecia prognosticul bolii, ne raportăm la un indicator: rata de supraviețuire la 5 ani. Astfel, în cazul carcinomului ovarian diagnosticat în:
- Stadiul I – rata de supraviețuire este de peste 90%;
- Stadiul II – aproximativ 70%;
- Stadiul III – în jur de 40%;
- Stadiul IV – supraviețuirea la 5 ani este sub 20%.
Este motivul pentru care se spune că diferența este dată de controalele ginecologice de rutină, în absența oricăror simptome. La fel de importante sunt recunoașterea unor eventuale simptome și programarea imediată la medicul ginecolog.
Măsuri de prevenție și reducere a riscului de cancer ovarian
Deși nu există modalități garantate de prevenire a cancerului ovarian, adoptarea unui stil de viață sănătos și luarea unor măsuri de precauție pot contribui la reducerea riscului. Însă fiecare pacientă este unică și atunci măsurile preventive pot varia în funcție de riscurile și necesitățile fiecărei persoane.
Este important ca fiecare femeie să meargă la medicul specialist pentru evaluare anual și mai des dacă există cazuri de neoplasm ginecologic pe linie maternă.
Cât privește măsurile preventive, aici putem include:
- Stil de viață sănătos. Adoptarea unui stil de viață sănătos poate contribui la reducerea riscului de cancer ovarian și a altor tipuri de cancer. Aceasta include o alimentație echilibrată, bogată în legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe și săracă în grăsimi saturate, zaharuri rafinate, alimente procesate, menținerea unei greutăți sănătoase, exerciții fizice regulat, evitarea fumatului și consumul moderat de alcool.
- Evitarea expunerii la substanțe chimice nocive. Pe cât posibil, evitați expunerea la substanțe chimice nocive, cum ar fi pesticidele și substanțele chimice industriale. Dacă aveți un loc de muncă în care sunteți expusă la astfel de substanțe, asigurați-vă că urmați toate măsurile de siguranță și protecție.
- Controlul utilizării terapiei hormonale. În cazul în care este necesară terapia hormonală pentru afecțiuni precum tulburările menstruale, este important ca aceasta să fie administrată sub supravegherea unui medic specialist și în dozele adecvate. Discutarea beneficiilor și riscurilor terapiei hormonale este esențială în cazul femeilor tinere cu risc crescut de cancer ovarian.
- Testarea genetică. Dacă există un istoric familial de cancer ovarian sau de alte tipuri de cancer asociate cu anomalii genetice, testarea genetică poate fi recomandată. Identificarea mutațiilor genetice poate ajuta la evaluarea riscului individual și poate determina dacă sunt necesare măsuri preventive suplimentare, cum ar fi intervențiile chirurgicale profilactice.
- Consultații regulate la medic. Este important ca femeile tinere să facă vizite regulate la medic pentru examene preventive și evaluarea riscurilor individuale. Medicul poate discuta despre istoricul familial, simptomele și factorii de risc și poate recomanda intervenții specifice pentru reducerea riscului.
Citește și: Vara, sezonul candidozei şi al infecţiilor cu transmitere sexuală