Cancerul pulmonar – 28 de români mor zilnic

Anual sunt depistate 11.340 de cazuri noi de cancer pulmonar în România şi 28 de români mor zilnic din cauza acestei maladii. Cancerul pulmonar provoacă cele mai multe decese dintre toate cancerele pentru că este agresiv, avansează cu rapiditate şi este adesea depistat în stadii avansate, când intervenţia chirurgicală nu mai este posibilă.

În România, în anul 2018, se înregistrează un număr de 83.461 cazuri noi de cancer, în condiţiile în care 50.902 români îşi pierd viaţa din cauza cancerului, potrivit celor mai recente statistici oferite de GLOBOCAN (Global Cancer Observatory, platforma internaţională cu cele mai actualizate cifre despre cancer din lume) care a publicat recent date noi pentru România.  Statisticile arată că 30% dintre decesele cauzate de cancer în România sunt reprezentate de cancerul pulmonar.
“Dintre toate formele de cancer, cancerul pulmonar face cele mai multe victime în România. Depistarea tardivă şi evoluţia fulminantă a cancerului pulmonar nu dau nicio şansă pacienţilor, cu toată intervenţia medicilor şi a tratamentelor inovatoare. Cei mai mulţi bolnavi vin tardiv, când cazul este depăşit chirurgical.
De aceea, autorităţile trebuie să facă din prevenţie o prioritate naţională, deoarece numai depistarea precoce şi accesul rapid la investigaţii şi tratamente inovatoare pot oferi o şansă pacienţilor din această patologie. În acelaşi sens, se impune o completare la legea de control a tabagismului şi combaterea unui alt factor major: poluarea. Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer depune toate eforturile în fiecare an, în toate mediile, pentru a trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte conştientizarea acestei boli, în sensul diminuării impactului negativ generat” spune Cezar Irimia, Preşedinte FABC.

Cancerul pulmonar – diagnosticul precoce poate salva vieţi

Dacă boala este depistată în stadiul al III-lea sau mai târziu, şansele de supravieţuire ale unui pacient se află la doar 11%. În schimb, un diagnostic timpuriu creşte şansele de 4 ori, până la 55%.
„Insist ca pacienţii să se prezinte la medic nu doar atunci când apare o schimbare în starea lor de sănătate, oricât de mică, ci şi la consultaţii periodice. Un pacient fumător, peste 40-45 de ani, poate avea oricând o formă de cancer pulmonar în curs de instalare. O vizită la medic le poate salva viaţa pentru că atât terapiile inovatoare, cât şi tratamentele personalizate, ce au la bază medicamentaţia clasică, ne pot ajuta acum să ţinem cancerul pulmonar sub control. Însă acest lucru nu este valabil decât pentru cazurile în care boala este depistată în stadiu incipient” spune prof. dr. Florin Mihălţan, medic pneumolog.

Recomandări

Premieră mondială: malformaţie congenitală cardiacă complexă rezolvată endoscopic în România

Imunoterapia şi terapiile ţintite, soluţii de tratament pentru pacienţii cu cancere avansate

Cancerul pulmonar – simptome

Specialiştii avertizează că în România 75% dintre pacienţii diagnosticaţi cu această boală ajung la medic în stadiu inoperabil pentru că ignoră sau interpretează greşit simptomele acestuia. Principalele simptome sunt: tusea (cronică sau, în stadiu avansat, cu sânge), respiraţia îngreunată, dureri în piept sau de oase (ce pot fi confundate cu simptomele unei răceli) şi infecţiile pulmonare sau bronşitele ce reapar frecvent. Pacienţii mai pot acuza dureri toracice persistente, scădere în greutate, lipsa poftei de mâncare, răguşeala de apariţie recentă şi care nu mai trece, lipsa de aer.
“Tusea care nu se remite în 2-3 săptămâni de la debut sau schimbarea caracterului tusei la un fumător cronic reprezintă semnale de alarmă. Expectoraţia cu sânge proaspăt, dispneea (dificultăţile respiratorii),  junghiul toracic persistent, scăderea ponderală inexplicabilă sunt tot atâtea simptome care trebuie să îndrume pacientul la medic pentru un control. De asemenea, ar fi utilă implementarea unui program de screening care să se adreseze populaţiei cu risc (fumătorii, lucrătorii din mediul toxic, etc). Principala metodă de screening recomandată la ora actuală este tomografia computerizată cu doză mică de iradiere (low dose CT) care s-a dovedit superioară examenului radiologic pulmonar standard”, aflăm de la dr. Cătălin Costovici, medic primar oncologie medicală.

Cancerul pulmonar – 85% dintre bolnavii cu cancer pulmonar sunt fumători

Fumatul rămâne principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, deoarece fumul de ţigară este un amestec ucigător de substanţe. Specialiştii avertizează că riscul fumătorilor este cumulativ; cu alte cuvinte, cu cât fumează mai multă vreme, cu atât creşte riscul de cancer.
Expunerea la gazul radon din materialele de construcţii, fumatul pasiv, contactul cu fibrele de azbest, radioterapia şi poluarea sunt, de asemenea, factori declanşatori ai cancerului pulmonar.
Cancerul pulmonar este una din cele mai grave consecinţe ale fumatului, avertizează specialiştii. O tumoră malignă se poate dezvolta într-o bronhie sau în plămân şi poate să evolueze mult timp fără simptome. În dezvoltarea ei, poate invada structuri anatomice învecinate (inima, vase, coaste) sau poate trimite celule la distanţă, în alte organe (creier, ficat, oase) favorizând astfel apariţia metastazelor.

Cancerul pulmonar avansat – imuno-oncologia modifică paradigma de tratament

Revoluţia în managementul cancerului are loc odată cu intrarea în practica medicala curentă a imunoterapiilor oncologice, iar România s-a alăturat ţărilor europene care acordă acces la imunoterapie chiar din prima linie de tratament a cancerului pulmonar.  “Progresul ştiinţific înregistrat în diagnosticul şi tratamentul cancerului în ultimii ani este impresionant, cu un număr extrem de mare de medicamente cu mecanisme de acţiune nou descoperite. În ceea ce priveşte cancerul pulmonar, deşi rămâne principala cauză de deces prin cancer la nivel mondial, imunoterapiile oncologice au demonstrat un potenţial uriaş de creştere a supravieţuirii pe termen lung şi de îmbunătăţire a calităţii vieţii pacienţilor, comparativ cu opţiunile de terapie standard. Mă bucur că şi pacienţii români au acces la astfel de opţiuni de tratament inovatoare”, a declarat Conf. Univ. Dr. Laura Mazilu, medic primar oncologie.

“Sistemul de sănătate din România are în faţă o oportunitate extraordinară de a reduce ratele de mortalitate prin cancer, însă este necesară o prioritizare a finanţării. De asemenea,  pentru a permite pacienţilor cu cancer să aibă acces la variate opţiuni de tratament e nevoie de o îmbunătăţire a metodelor utilizate pentru evaluarea rapidă a acestor medicamente. În perspectiva includerii în mod sustenabil a noilor terapii în sistemul de sănătate, e nevoie de o schimbare de strategie.  De asemenea, trebuie acordată atenţie sporită biomarkerilor predictibili, baza medicinei personalizate sau de „precizie” în oncologie. Personalizarea opţiunilor de tratament, prin testarea biomarkerilor predictivi, poate duce la o utilizare mai eficientă a resurselor medicale prin definirea îmbunătăţită a beneficiului aşteptat pentru pacienţi, identificând pacientul potrivit, la momentul potrivit. De exemplu, efectul foarte amplu observat la pacienţii cu NSCLC ale căror tumori exprimă PD-L1 sugerează un rol clar şi convingător pentru terapia anti-PD-1 şi este în general văzut ca un potenţial major de îmbunătăţire a valorilor de către autorităţi”, a spus Nicolas Renard, Managing Director MSD România.