Când este cel mai bun moment pentru a face vaccinul antigripal. „Peste 90% din cazurile de gripă întâlnite au apărut la persoanele care nu au fost vaccinate”

Gripa afectează anual milioane de oameni din întreaga lume. Deși pentru mulți simptomele pot fi ușoare sau moderate, în anumite cazuri, gripa poate duce la complicații grave, mai ales în rândul persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii mici, vârstnicii și cei cu afecțiuni cronice. Dr. Adriana Zgăvîrdici, medic specialist boli infecțioase, ne-a explicat care sunt principalele complicații asociate gripei, dar și care este cel mai bun moment pentru a administra vaccinul antigripal.

CSID: Care sunt cele mai frecvente tulpini de gripă sezonul acesta?

Dr. Adriana Zgăvîrdi: Raportându-mă la cazuistica mea, cele mai frecvente tulpini ale gripei sunt cele de tip A, însă se întâlnesc suficși de tip B, cu mențiunea că peste 90% din cazurile întâlnite au apărut la persoanele care nu au fost vaccinate. Diferența este că tulpina de tip A provoacă o formă mai gravă de gripă, cu o simptomatologie mai accentuată și mai intensă pentru organism, în timp ce tulpina de tip B se întâlnește mai ales la tineri și provoacă o formă de gripă mai ușoară. Ambele tipuri de gripă au același debut tipic, aceeași simptomatologie, cu mențiunea că pe parcursul bolii se diferențiază prin nivelul de intensitate a simptomelor.

CSID: Cum se diferențiază ele de alte infecții virale respiratorii cum ar fi răceala sau COVID?

Dr. Adriana Zgăvîrdi: De multe ori, gripa este confundată cu o răceală pentru că ele au în comun anumite simptome, cum ar fi tusea, durerea în gât sau durerile de mușchi și articulații. Diferența este că gripa debutează brusc, violent, se manifestă mult mai intens și poate conduce la complicații mult mai severe. În timp ce la o răceală spre exemplu, simptomele apar treptat și trec mai ușor. Specifice răcelii sunt și secrețiile nazale mai abundente și strănuturile mai frecvente. Testul rapid ajută la identificarea unei gripe de tip A sau B și diferențierea față de alte infecții virale respiratorii, cu mențiunea că, în unele cazuri, dacă testarea se realizează în primele 24 de ore de la debutul simptomelor, testul poate ieși fals negativ. Cu toate acestea, dacă spre exemplu, în cazul copiilor persistă febra mare, din 4 în 4 ore, care cedează foarte greu la antitermice, copilul prezintă stare de letargie, vărsături, lipsa poftei de mâncare și o somnolență intensă, testul trebuie repetat pentru a vedea dacă nu este vorba de gripă.

Recomandări

Ce este oxidul nitric și de ce este recomandat pentru încetinirea procesului de îmbătrânire

Un medicament des utilizat de români ascunde riscuri grave pentru sănătate! Semnalul de alarmă tras de…

CSID: Cât timp este contagioasă o persoană bolnavă?

Dr. Adriana Zgăvîrdi: De regulă începe să fie contagioasă cu 2 zile înainte de apariția primelor simptome și rămâne așa chiar și după 5 zile de la debutul efectiv al bolii. În momentul în care administrăm tratamentul antiviral, contagiozitatea scade, astfel că după 2 zile de tratament putem vorbi despre un grad redus de contagiozitate. Important de reținut este că gripa se transmite foarte ușor, pe cale aerogenă, chiar printr-o simplă conversație în aceeași încăpere cu o persoană infectată sau prin contactul cu suprafețe contaminate, care pot rămâne așa până la 24 de ore.

CSID: Cât de eficient este vaccinul antigripal și când este cel mai bun moment pentru a fi administrat?

Dr. Adriana Zgăvîrdi: Vaccinul antigripal este foarte eficient în prevenirea gripei de tip A sau B. El poate fi cu virus activat și cu virus inactivat, cel din urmă administrându-se la femeile însărcinate. Recomand ca vaccinarea să se facă la începutul toamnei, însă nu este târziu nici în lunile de iarnă dacă pacienții nu au reușit să se vaccineze anterior, răspunsul apărând destul de rapid. Așadar vă încurajez să vă vaccinați în orice moment al sezonului pentru că acest lucru ajută să treceți mai ușor prin boală, să preveniți complicațiile, mai ales dacă faceți parte din categoriile vulnerabile de pacienți.

CSID: Există restricții sau contraindicații pentru vaccinul antigripal?

Dr. Adriana Zgăvîrdi: Există recomandări de precauție în cazul anumitor categorii de persoane: cele care se știu alergice la ou deoarece vaccinul conține o proteină comună și atunci există riscul apariției unei alergii încrucișate, cele care au mai făcut alergie la o altă vaccinare anterioară, manifestată prin erupție cutanată, șoc anafilactic sau orice alt tip de reacție, cele diagnosticate cu boli oncologice, dacă acestea urmează un anumit tip de tratament chimioterapeutic, care nu permite administrarea vaccinului imediat după tratament, ci la o distanță de 7 – 10 zile. De asemenea, nu se poate administra vaccinul antigripal la copii în aceeași zi sau în aceeași lună cu administrarea unui alt vaccin, ci la o distanță de minimum 28 de zile.

CSID: Care sunt cele mai bune măsuri de prevenire a gripei, pe lângă vaccinul antigripal?

Dr. Adriana Zgăvîrdi: În primul rând, persoanele care se știu cu simptomatologie să se autoizoleze pentru a preveni răspândirea bolii. Apoi, este important ca fiecare persoană să realizeze o toaletă și o igienă corespunzătoare, prin spălarea mâinilor cu apă și săpun de fiecare dată când se întoarce de afară, să poarte mască de protecție și să evite spațiile aglomerate, cu atât mai mult dacă face parte din categoriile vulnerabile de pacienți.

CSID: Când este recomandat tratamentul antiviral și cât de eficient este?

Dr. Adriana Zgăvîrdi: Tratamentul antiviral este recomandat pe durata a 5 zile, încă de la debutul bolii. El are rolul de a preveni înmulțirea virusului în corp, de a scădea contagiozitatea, dar și de a limita complicațiile. El este eficient chiar dacă nu este administrat din prima zi de boală, important este să fie administrat. Dacă pacientul așteaptă să treacă boala de la sine, atunci se expune riscului unor complicații inutile.

CSID: Ce complicații pot apărea dacă boala nu este tratată corespunzător?

Dr. Adriana Zgăvîrdi: Cele mai grave complicații sunt cele apărute la nivel pulmonar: poate apărea pneumonia gripală, cu afectare directă a plămânilor sau o suprainfecție bacteriană cu haemophilus sau cu pneumococ. Din păcate, pneumonia poate degenera în sepsis, care este o urgență medicală. Nu în ultimul rând, pot apărea în special în cazul copiilor mici afectări ale părții ORL de tipul sinuzitei sau otitei.

CSID: Există o categorie de pacienți predispusă la complicații severe?

Dr. Adriana Zgăvîrdi: Da, este vorba despre pacienții vulnerabili: copiii sub 5 ani, persoanele cu vârsta peste 65 de ani, femeile gravide, persoanele cu boli pulmonare cronice, inclusiv astmul, afecțiuni cardiovasculare complexe, persoanele cu afecțiuni renale, hematologice, inclusiv afecțiuni metabolice precum diabetul zaharat, persoanele imunodeprimate prin tratamente oncologice, persoane care sunt purtătoare de virusul HIV, care iau medicație imunosupresoare pe o durată mai lungă de timp, persoanele cu obezitate morbidă sau rezidenții din azilele de bătrâni.

CSID: Există posibilitatea ca o persoană să facă gripă de mai multe ori într-un sezon?

Dr. Adriana Zgăvîrdi: Teoretic, ar putea face pentru că este vorba despre tulpini diferite, însă personal nu am întâlnit în experiența mea astfel de cazuri. De regulă, organismul își creează un grad de imunitate după ce trece prin boala cu un tip de virus, care îl protejează ulterior.

Foto: shutterstock