Când NU ar trebui să iei aspirină

Pe măsură ce apar noi studii care susţin că aspirina poate preveni atacul cerebral vascular, este important să ştii exact care sunt plusurile şi minusurile acestui medicament. Aspirina este unul dintre cele mai populare medicamente şi se află în centrul a nenumărate studii care îi analizează propietăţile. Unele dintre ele susţin că apirina poate fi de ajutor în cazul persoanelor care suferă de boli de inimă.

Cel mai recent studiu a fost efectuat de cercetătorii de la Universitatea Oxford – aceştia sunt de părere că administrarea aspirinei după un accident ischemic tranzitor (adesea numit un mini accident vascular) poate scădea considerabil riscul unul alt atac mai grav, poate chiar fatal.

Cercetătorii atrag atenţia că deşi doctorii sunt sfătuiţi să prescrie acest medicament în cazul persoanelor cu probleme de inimă  pe cât de devreme posibil, recomandările nu au fost subestimate, iar tratamentul este de multe ori prescris prea târziu. O concluzie la care au ajuns cercetătorii de la Universitatea Oxford este că administrarea aspirinei ca tratament în săptămânile imediate unui accident ischemic tranzitor ar putea reduce riscurile cu până la 80%. Vechile estimări se opreau la 15% şanse de reducere a unui alt atac cerebral.

Recomandări

Un nou studiu confirmă: Aspirina poate reduce riscul de cancer

Ce se întâmplă dacă iei aspirină zilnic

Profesorul Peter Rothwell, coordonatorul echipei de cercetători, explică: „Ştim acum în urma studiilor clinice că beneficiile aspirinei pe termen lung în ceea ce priveşte prevenţia atacului cerebral vascular este relativ modestă. Suspectăm că beneficiile imediate ar putea fi mult mai importante. Administrarea aspirinei cât mai repde posibil după ce apar simptome de avertizare ar putea fi foarte utilă.”

Echipa de cercetători a analizat date de la 16 mii de pacienţi care au luat parte la 12 studii clinice pentru a monitoriza prevenţia pe termen lung. La acestea  se adaugă datele a 4000 de pacienţi  cărora li s-a administrat aspirină ca tratament pentru atacul cerebral. Aproape toate beneficiile s-au înregistrat în primele săptămâni. S-a demonstrat că medicamentul a redus gravitatea atacurilor cerebral vasculare.

Profesorul Rothwell a adăugat: „Doctorii ar trebui să administreze aspirină imediat după ce pacientul a suferit un accident ischemic tranzitor sau dacă există suspiciuni în privinţa unui potenţial accident vascular, decât să aştepte rezultatele unor investigaţii mediale.”

Indicaţii şi interdicţii 

Aceasta nu este pentru prima dată când aspirina se află în atenţia publicului anul acesta, deoarece un studiu publicat în luna aprilie sugera că o doză regulată de aspirină ar putea reduce riscul de a face cancer de sân, de colon şi de prostată cu o cincime. Dar este indicat să luăm aspirină în fiecare?

Cea mai des întâlnită reacţie adversă la aspirină este riscul de sângerare digestivă. Cu cât iei mai multă aspirină, cu atât mai mult te expui la acest risc. Pe de altă parte, dacă există un risc crescut de accident ischemic tranzitor sau de boli de inimă, beneficiile aspirinei sunt foarte important.

Iată o listă care poate fi de ajutor dacă te gândeşti să faci aspirina un element de bază în rutina ta zilnică:

• Aspirina nu ar trebui recomandată ca fiind un mod sigur de a preveni atacul cerebral vascular
• În cazul în care ai suferit un AVC, recomandarea este să continui tratamentul cu aspirină, cu excepţia cazului în care doctorul tău nu este de acord
• Persoanele care suferă de diabet de tip 2 nu trebuie sfătuite să ia aspirine în mod obişnuit
• Studiile sugerează că în cazul în care doctorul îţi  prescrie aspirină, 75 mg pe zi (un sfert dintr-o tabletă standard) te ajută la fel de mult ca 300 mg şi prezintă un risc redus de sângerar
• În cazul persoanelor care suferă de cancer la stomac, studiile sugerează că aspirina ar putea reduce şansele de răspândire. Riscul de cancer stomacal este în general mai mare dacă există un istoric familiam. Cu toate acestea, cel mai probabil sunt necesari cel puţin 10 ani în care se urmează un tratament cu aspirină pentru a se vedea rezultatele
• În cazul persoanelor care suferă de fibrilaţie atrială, aspirina creşte riscul unui atace cerebral vascular cu cel puţin 500%. Aspirina nu ar trebui folosită pentru a reduce acest risc
• Persoanele care suferă de indigestie sau de ulcer peptic nu ar trebui să ia aspirină
• Aproximativ una din 50 de persoane care suferă de astm are crize mai grave de tuse dacă ia aspirină