Cardiacii prezintă un risc crescut de complicaţii cauzate de gripă. Sfatul medicului: „NU luaţi medicamente după ureche!”

Gripa a secerat 34 de vieţi până la acest moment, potrivit CNSCBT, majoritatea vârstnici, nevaccinaţi antigripal, cu boli cardiace sau alte afecţiuni cronice preexistente. De altfel, un studiu efectuat în rândul adulţilor spitalizaţi cu gripă în sezonul gripal 2018-2019 a relevat faptul că aproximativ jumătate dintre ei (47,2%) sufereau şi de o boală de inimă. Pneumonia este doar una dintre numeroasele complicaţii ale gripei care pun în pericol viaţa unui cardiac.

Însă nu doar virusul gripal este periculos pentru această categorie de pacienţi. Infecţiile cu enterovirusuri, citomegalovirus, adenovirusuri, virusul rubeolei, varicelei şi rujeolei, virusul sinciţial respirator sunt, de asemenea, cauze frecvente ale complicaţiilor survenite la pacienţii cardiaci.

Dr. Cornelia Paraschiv, medic Medicină Internă, oferă mai multe detalii despre aceste complicaţii cauzate de infecţiile virale, printre care şi gripa, dar explică şi importanţa efectuării din timp a vaccinului gripal la această categorie la risc.

Recomandări

Dr. Tatiana Popescu – Ce poţi păţi dacă stai foarte mult în casă şi eviţi să…

Ce impact poate avea gripa asupra unui copil nevaccinat

Simptome care nu trebuie ignorate

CSÎD: Ce simptome pot indica instalarea unei complicaţii cardiace la un pacient cu gripă?

Dr. Cornelia Paraschiv: Pe lângă simptomele clasice de gripă, respectiv febră, frisoane, cefalee, dureri musculare, astenie, tuse, pacienţii cardiaci care dezvoltă complicaţii se mai pot confrunta cu durere retrosternală sau precordială, palpitaţii, dispnee, oboseală, precum şi cu simptome mai grave cauzate de scăderea tensiunii arteriale, precum ameţeli, şoc etc.

De aceea, orice simptom cardiac apărut în contextul unei viroze trebuie investigat, pentru că multe dintre aceste afecţiuni pot fi insidioase şi se pot agrava brusc. Un medic poate face atât anamneza, cât şi un examen clinic complet şi poate recomanda un set de analize, EKG şi ecografie cardiacă, ce pot orienta spre diagnostic.

CSÎD: Când trebuie să se adreseze de urgenţă medicului, care sunt semnele de avertizare?

Dr. Cornelia Paraschiv: Orice pacient cardiac cu gripă, nespitalizat, trebuie să meargă de urgenţă la medic dacă apar: dificultate la respiraţie (dispnee), durere persistentă sau presiune în piept sau abdomen, ameţeli persistente, confuzie, incapacitate de a se trezi, convulsii, dureri musculare severe, anurie (nu urinează), slăbiciune severă sau instabilitate, febră sau tuse care se îmbunătăţesc, dar apoi se întorc sau se agravează, orice hemoragie anormală.

Pneumonia, pericardita şi miocardita, complicaţii frecvente ale gripei la cardiaci

CSÎD: Ce complicaţii cardiace pot apărea la pacienţii care se îmbolnăvesc de gripă?

Dr. Cornelia Paraschiv: Majoritatea persoanelor care se îmbolnăvesc de gripă se vor recupera în mai puţin de două săptămâni de la declanşarea virozei.

În schimb, pacienţii cu boli de inimă şi cei care au suferit un accident vascular cerebral, pacienţii peste 65 de ani care suferă într-un procent ridicat şi de afecţiuni cardiovasculare prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicaţii grave din cauza gripei.

Unele complicaţii de acest tip pot pune viaţa în pericol şi pot duce chiar şi la deces.

Aceşti pacienţi au riscul decompensării şi agravării afecţiunilor cardiace preexistente. Mai mult, gripa este asociată cu o creştere a incidenţei infarctului de miocard şi a accidentului vascular cerebral.

Un studiu din 2018 a arătat că riscul de producere a infarctului miocardic este de 6 ori mai mare în prima săptămână de la declanşarea infecţiei gripale, în special la adulţii în vârstă şi la cei care se confruntau cu primul infarct miocardic. 

CSÎD: Care este mecanismul prin care infecţiile virale produc daune la nivelul cordului sau plămânilor?

Dr. Cornelia Paraschiv: În cursul infecţiei gripale, la pacienţii cardiaci există riscul producerii unor complicaţii redutabile ale bolii de bază, mai ales complicaţii pulmonare, cum este pneumonia fie cu virus gripal, fie în asociere cu infecţii bacteriene.

Cordul poate fi atacat şi direct în infecţia gripală, în special de virusurile Influenza de tip A (exemplu: H1N1, H5N1, H3N2), prin mecanisme citolitice (distrugerea celulelor cardiace) şi citotoxice (atacul toxic al celulelor) sau prin mecanisme mediate imun. Se produc pericardite şi miocardite, adică inflamaţii ale învelişului inimii şi muşchiului inimii. 

Nu sunt de neglijat efectele medicaţiei utilizate în cursul episoadelor gripale, care pot influenţa parametrii cardiovasculari sau pot interacţiona cu medicaţia curentă, mai ales că aceşti pacienţi au frecvent multimorbidităţi.

Alte posibile complicaţii grave declanşate de gripă pot include inflamaţia creierului (encefalita) sau ţesuturilor musculare (miozite, rabdomioliză) şi insuficienţa mai multor organe (de exemplu, insuficienţă respiratorie şi renală).

Vaccinarea antigripală şi cea pneumococică, recomandate cardiacilor

CSÎD: Este sigur pentru această categorie de pacienţi să facă vaccinul gripal? Există anumite contraindicaţii?

Dr. Cornelia Paraschiv: Dacă pacienţii suferă de boli de inimă sau au avut un accident vascular cerebral, este deosebit de important să primească un vaccin antigripal în fiecare sezon gripal pentru a fi protejaţi împotriva gripei şi a complicaţiilor sale potenţial grave.

Nu numai că un vaccin antigripal reduce riscul de îmbolnăvire de gripă şi reduce riscul de complicaţii grave gripale, inclusiv de a fi spitalizat, dar vaccinarea antigripală a fost asociată cu rate mai mici ale unor evenimente cardiace în rândul persoanelor cu boli de inimă.

Vaccinul gripal tetravalent cu virus inactiv, injectabil, este aprobat pentru utilizarea la persoanele cu boli de inimă şi alte afecţiuni de sănătate. Vaccinarea antigripală are un istoric îndelungat de siguranţă la persoanele cu boli de inimă.

Vaccinul antigripal viu atenuat (LAIV) sau vaccinul cu spray nazal este o opţiune pentru persoanele care nu sunt însărcinate şi care au vârsta cuprinsă între 6 luni şi 49 de ani. La noi în ţara există doar vaccinul de tip spray nazal antigripal pentru copii între 2 şi 18 ani.

Însă persoanele cu anumite afecţiuni medicale cronice (cum ar fi bolile de inimă), în general, nu ar trebui să primească LAIV, ci un vaccin antigripal inactivat sau recombinant potrivit pentru vârsta persoanei vaccinate, care şi-a dovedit profilul de siguranţă şi eficienta în cazul acestor categorii de pacienţi.

Mai mult, la cardiaci, pneumonia pneumococică este un exemplu de complicaţie gravă legată de gripă care poate provoca moartea. Persoanele care au boli de inimă ar trebui să fie, de asemenea, la curent cu vaccinarea pneumococică pentru a se proteja împotriva bolilor pneumococice, cum ar fi pneumonia, meningita etc.

CSÎD: Ce alte virusuri pot afecta sănătatea inimii?

Dr. Cornelia Paraschiv: Date privind cauzele miopericarditei sugerează infecţiile virale ca fiind printre cele mai comune cauze, în special în ţările dezvoltate, pe când tuberculoza (TBC) este mai frecventă în ţările în curs de dezvoltare, unde TBC este endemică si poate fi asociată cu virusul imunodeficienţei umane (HIV). Virusurile cu tropism cardiac pot determina inflamaţia pericardică şi miocardică prin efecte citolitice sau citotoxice directe şi/sau mecanisme mediate imun.

Virusurile comune care provoacă pericardite şi miocardite sunt enterovirusurile (coxsackie, echovirusuri), herpesvirusuri (Epstein Barr – EBV), citomegalovirus (CMV), HHV-6, adenovirusuri, B19 parvovirus. Virusul rubeolei, al varicelei şi rujeolei, de asemenea, au fost incriminate în producerea acestor afecţiuni.

Dintre virusurile cu ARN, au fost suspectaţi ca agenţi etiopatologici ai pericarditelor virusurile Influenza A (H1N1, H5N1, H3N2) şi, în mod ocazional, virusul Chikungunya, coronavirusul uman NL-63, virusul sinciţial respirator. 

Automedicaţia în cazul pacienţilor cardiaci cu gripă, INTERZISĂ

CSÎD: Există medicamente folosite uzual în tratamentul gripei care ar trebui evitate de pacienţii cardiaci?

Dr. Cornelia Paraschiv: Este recomandat să se evite automedicaţia în cazul pacienţilor cardiaci, tocmai din cauza potenţialelor complicaţii şi efectelor adverse ale unor medicamente care pot interfera cu ritmul şi tensiunea arterială sau cu medicaţia antiaritmică, antihipertensivă şi anticoagulantă. În funcţie de cumulul de afecţiuni, de profilul patologic al pacientului, de terapia curentă, se va face alegerea medicaţiei, personalizat, pentru fiecare pacient cardiac cu gripă. În cazul pacienţilor cardiaci este recomandată instituirea cât mai precoce a tratamentului antigripal cu Tamiflu (oseltamivir), simultan cu medicaţia adjuvanta.

Când vorbim de afecţiuni cardiace, discutam de un spectru larg de afecţiuni, de la hipertensiune arterială la cardiopatie ischemică, valvulopatii, boli congenitale, hipertrofii ventriculare, aritmii şi alte boli, aflate în diverse stadii, cu scheme terapeutice complexe, diferite. De aceea în niciun caz nu se recomandă automedicaţia. 

Repet, nu luaţi medicamente după ureche, citiţi cu atenţie prospectele medicamentelor prescrise şi neapărat discutaţi cu medicul de familie şi cardiologul! 

Singura metodă la dispoziţia pacientului este evitarea fumatului, alcoolului, cafelei, stresului, zahărului, sedentarismului, un regim din care să nu lipsească sucurile şi salatele de vegetale, legume, seminţele, fulgii de cereale, peştele.

CSÎD: În cazul pacienţilor care urmează tratament cu warfarină, este adevărat că gripa poate fi un factor de risc în apariţia cheagurilor de sânge, ca urmare a scăderii eficienţei medicamentului?

Dr. Cornelia Paraschiv: Warfarina este o medicaţie anticoagulantă folosită în profilaxia şi tratamentul tromboembolismului venos şi emboliei pulmonare aferente, în profilaxia şi tratamentul tromboembolismului asociat cu fibrilaţia atrială sau înlocuirea valvei cardiace, ca terapie adjuvantă pentru a reduce mortalitatea, infarctul miocardic recurent şi evenimentele tromboembolice postinfarct miocardic, în principal. 

Deşi reprezintă un tratament eficient în condiţii optime, warfarina, care este o antivitamina K, are o fereastră terapeutică îngustă, care oscilează între riscul iminent al unui eveniment tromboembolic recurent sau a unui risc de sângerare, este influenţată de numeroase interacţiuni cu alimentaţia (de exemplu, usturoiul), dar şi cu unele medicamente (cum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene), fiind necesară monitorizarea periodică a INR-ului, ceea ce complică şi îngreunează utilizarea pe termen lung a acestei terapii esenţiale în prevenirea şi tratarea bolii tromboembolice. Theraflu, Nurofen, vitamina C, alte medicamente de acest gen utilizate în viroze interferă cu warfarina, modificând eficacitatea acesteia. De aceea, automedicaţia este interzisă în aceste cazuri.

În ultimul timp, noi anticoagulante orale care blochează selectiv factori-cheie în cascada coagulării sunt în curs de dezvoltare, cum ar fi dabigatran, rivaroxaban, apixaban, edoxaban, care tind să aibă mai multe proprietăţi farmacocinetice previzibile, eficacitate şi siguranţă superioare, şi care nu au atât de multe interacţiuni medicamentoase.

CSÎD: Ce alte categorii de persoane sunt mai vulnerabile în faţa gripei?

Dr. Cornelia Paraschiv: Există, într-adevăr, o categorie vulnerabila în faţa gripei, care include persoane cu vârsta de peste 65 de ani, persoane de orice vârstă cu anumite afecţiuni medicale cronice (cum ar fi astmul, diabetul, bolile de inimă, boli neurologice, hepatice sau renale), femeile însărcinate şi copiii mai mici de 5 ani, dar mai ales cei mai mici de 2 ani.

De asemenea, au risc crescut toate persoanele cu un sistem imunitar slăbit din cauza bolilor (cum ar fi persoanele cu HIV sau SIDA sau unele tipuri de cancer, cum ar fi leucemia) sau din cauza medicamentelor (cum ar fi cele care primesc chimioterapie sau tratament radiologic pentru cancer, sau persoane cu afecţiuni cronice care necesită corticosteroizi cronici sau alte medicamente care suprimă sistemul imunitar). O categorie foarte expusă este personalul medical, care trebuie vaccinat pentru a putea face faţă acordării îngrijirilor în aceste epidemii sezoniere.