Demenţa descrie un grup de simptome care afectează memoria, gândirea şi abilităţile sociale suficient de grav pentru a modifica viaţa de zi cu zi. Deşi, în general, demenţa implică pierderea memoriei, aceaste pierderi pot avea cauze diferite. Orice persoană a experimentat, cel puţin odată, o pierdere temporară de memorie, dar acest lucru nu conduce automat la demenţă. Demenţele afectează atât viaţa pacientului, cât şi a celor din jur.
Există mai multe tipuri de demenţă, dar marea majoritate au simptome comune. Acestea sunt de natură cognitivă, psihologică sau motorie şi includ:
Demenţele sunt cauzate de întreruperea conexiunilor neuronale din creier. Sunt adesea grupate în funcţie de factorii pe care îi au în comun, cum ar fi proteina sau proteinele depuse în creier şi în funcţie de partea din creier care este afectată. Unele boli arată ca demenţe, cum ar fi cele cauzate de o reacţie la medicamente, deficienţe de vitamine, depresia sau abuzul de alcool şi s-ar putea îmbunătăţi odată cu tratamentul.
Este cea mai frecventă cauză de demenţă. Deşi nu sunt cunoscute toate cauzele bolii Alzheimer, experţii ştiu că un procent mic este legat de mutaţiile a trei gene, care pot fi transmise de la părinte la copil.
Pacienţii cu boală Alzheimer au aglomerări ale unei proteine numite beta-amiloid, şi aglomeraţii fibroase formate din proteina tau. Se crede că aceste aglomeraţii afectează neuronii sănătoşi şi fibrele care le leagă. Ultimele studii arată că poluarea, fumatul, hipertensiunea arterială cresc riscul instalării demenţelor, inclusiv Alzheimer.
Acest al doilea tip cel mai frecvent de demenţă este cauzat de deteriorarea vaselor de sânge din creier. Problemele vaselor de sânge pot provoca accidente vasculare cerebrale sau deteriora creierul în alte moduri, cum ar fi distrugerea fibrelor din materia albă a creierului. Cele mai frecvente simptome ale demenţei vasculare includ dificultăţi în rezolvarea problemelor, gândirea încetinită, dificultăţi de concentrare şi organizare. Acestea tind să fie mai vizibile decât pierderea de memorie.
Corpii Lewy sunt un balon anormal de proteine acumulate în creierele persoanelor cu demenţă cu corpi Lewy, boala Alzheimer şi boala Parkinson. Acesta este unul dintre tipurile de demenţă progresivă. Simptomele includ comportament somnambulic, halucinaţii vizuale şi probleme cu focalizarea şi atenţia. Alte semne includ mişcarea necoordonată sau lentă, tremurul şi rigiditatea (parkinsonismul).
Este caracterizată prin descompunerea (degenerarea) celulelor nervoase şi conexiunile acestora în lobii frontal şi temporar ai creierului – zonele asociate cu personalitatea, comportamentul şi limbajul. Simptomele comune afectează comportamentul, personalitatea, gândirea, judecata şi limbajul şi mişcarea. Este din ce în ce mai des diagnosticată împreună cu scleroza laterală amiotrofică.
Studiile de autopsie ale creierului persoanelor de 80 şi mai mari care aveau demenţă indică faptul că multe aveau o combinaţie de mai multe boli, precum Alzheimer, demenţa vasculară şi demenţa cu corpi Lewy. Studiile sunt în desfăşurare pentru a determina cum afectează demenţa mixtă simptomele şi tratamentele.
Demenţa mixtă, demenţa Alzheimer şi demenţa vasculară sunt cele mai frecvente tipuri de demenţă, care ar putea fi legate între ele. Există dovezi despre legătura strânsă între Alzheimer şi boala cerebrovasculară : lacunele şi leziunile de substanţă albă sunt frecvente în cazul ambelor afecţiuni.
Cauzată de o mutaţie genetică, această boală face ca anumite celule nervoase din creierul şi măduva spinării să se irosească. Semnele şi simptomele, inclusiv o scădere severă a abilităţilor de gândire (cognitive), apar de obicei în jurul vârstei de 30 sau 40 de ani. Un test genetic, care se găseşte şi în România, poate determina dacă şi urmaşii pacienţilor vor suferi de această boală.
Sunt cauzate de traume grave sau repetitive ale capului. Oameni precum boxeri, jucători de fotbal sau soldaţi ar putea avea, în timp, leziuni cerebrale.
În funcţie de partea creierului afectată, această afecţiune poate provoca semne de demenţă şi simptome precum depresie, iritabilitate, pierderi de memorie şi afectarea capacităţii de a vorbi. Leziunile cerebrale traumatice put provoca, de asemenea, parkinsonism, iar simptomele apar la mulţi ani după producerea traumatismului.
Această afecţiune rară a creierului nu are încă o cauză cunoscută. Se crede că este cauzată de acumularea în creier a unor proteine infecţioase numite prioni care afectează celulele creierului şi întrerup conexiunile neuronale. Boala Creutzfeldt-Jakob poate fi moştenită. Poate fi, de asemenea, cauzată de expunerea la creierul bolnav sau de transplantul de cornee cu ţesut deja infectat. Persoanele cu boala Creutzfedlt-Jakob au schimbări bruşte de dispoziţie, confuzie, tremurături. Semnele şi simptomele acestei afecţiuni fatale apar de obicei după vârsta de 60 de ani.
Majoritatea demenţelor descrise în acest articol nu pot fi vindecate. Pentru unele, cum ar fi Alzheimer, Parkinson, boala Creutzfeldt-Jakob, boala Hungtington există medicamente care pot încetini evoluţia bolii. Chiar şi după instalarea demenţei, următoarele metode de prevenţie pot avea rezultate.