Care este temperatura normală a corpului, ce factori pot influenţa valorile acesteia şi ce alte simptome apar când se instalează febra

Deşi ai auzit, probabil, că temperatura corporală normală este de 37 de grade Celsius, această valoare este doar orientativă. Chiar dacă temperatura corporală este sub sau peste 37 de grade Celsius, asta nu înseamnă automat că eşti bolnav.

Valorile temperaturii corporale pot varia în funcţie de sex, de vârstă, de factorii climatici, de momentul zilei, de nivelul de activitate sau de anumite afecţiuni ori perioade ale lunii, mai ales în cazul femeilor.

Află mai jos care sunt valorile temperaturii corporale ce se încadrează în limitele normale la bebeluşi, copii, adulţi şi persoane vârstnice, situaţiile în care aceste valori pot fluctua, precum şi simptomele care însoţesc adesea febra.

Recomandări

Cum îţi dai seama că ai febră dacă nu ai termometru: simptome la care să fii…

Febră la sugari şi copii mici – Cum poţi să o scazi

Temperatura normală a corpului la sugari, copii, adulţi şi vârstnici

Abilitatea organismului de a regla temperatura internă se modifică pe măsură ce înaintăm în vârstă. Astfel, este absolut normal ca o persoană vârstnică să aibă o temperature corporală mai mică decât în mod normal, deoarece organismul nu mai poate reţine căldura ca în tinereţe.

Iată care sunt valorile considerate normale, pe categorii de vârstă:

• Sugari şi copii – între 36,6 grade Celsius şi 37,2 grade Celsius
• Adulţi – între 36,1 grade Celsius şi 37,3 grade Celsius
• Persoane cu vârsta peste 65 de ani – sub 36,2 grade Celsius

Reţineţi însă că aceste valori pot fluctua în funcţie de caracteristicile fiecărei persoane cu aproximativ plus sau minus 0,6 grade Celsius.

Factori care pot influenţa temperatura corporală

Valoarea optimă a temperaturii corporale de 37 de grade Celsius este considerată „o teorie depăşită”, aceasta fiind stabilită în secolul al XIX-lea de medicul german Carl Wunderlich. În 1992, un amplu studiu publicat în revista JAMA a relevat că temperatura corporală normală se poate încadra între valorile de 37,2 şi 37.7 grade Celsus, în funcţie de momentul zilei. De asemenea, studiul a arătat că temperatura corporală este mai crescută în mod normal în sezonul cald, în special pe parcursul zilei şi seara.

Însă nu doar momentul zilei influenţează temperatura corporală, ci şi vârsta. De exemplu, copiii şi adulţii, spre deosebire de persoanele vârstnice, au în mod normal o temperatură corporală mai crescută, deoarece organismul, „în tinereţe”, reţine mai bine căldura în corp.

Totodată, activitatea fizică intensă, anumite alimente (orez, cartofi, morcovi, ţelină, ceapă, usturoi, ardei iute) şi consumul de alcool pot creşte temperatura corporală.

Nu în ultimul rând, valorile temperaturii corporale depind de metoda de măsurare a acesteia.

De exemplu, termometrele care se utilizează la subraţ (metodă recomandată tuturor categoriilor de vârstă) pot indica valori chiar şi cu 1 grad Celsius mai mici faţă de cele care măsoară temperatura sublinguală (recomandată copiilor peste 4 ani), iar acestea, la rândul lor, au valori mai mici decât cele indicate în urma măsurării temperaturii intrarectale (cea mai precisă metodă) sau auriculare (recomandată copiilor peste 6 luni).

De asemenea, pot fi utilizate termometre care măsoară temperatura frunţii (metodă noninvazivă recomandată copiilor mai mari de 3 luni), dar acestea nu sunt la fel de precise precum termometrele intrarectale şi preţul este mult mai ridicat.

„Femeile la ovulaţie şi gravidele în primul trimestru pot avea, de asemenea, valori mai crescute ale temperaturii corporale, de 37,1-37,2 grade Celsius. Mai mult, temperatura bazală se poate menţine peste 37 de grade Celsius până la începutul trimestrului al doilea de sarcină, dacă au avut loc concepţia şi nidarea produsului de concepţie în uter”, spune dr. Cornelia Scărlătescu, medic specialist Medicină internă.

Şi alte circumstanţe pot favoriza creşterea temperaturii corpului, cum ar fi: arsurile solare severe, insolaţia (cauzată de expunerea la temperaturi ridicate), erupţia dentară, stresul, lipsa de odihnă sau alergiile, adaugă medicul.

De asemenea, anumite tipuri de cancer, intoxicaţii, unele medicamente (antibioticele, antihipertensivele, anticonvulsivantele), unele boli autoimune şi inflamatorii (inclusiv artrita reumatoidă şi boala Crohn), prezenta unor cheaguri (trombi) pot creşte temperatura bazală, în afara afecţiunilor bacteriene, virale sau produse de alţi patogeni.

„Cred că o limită mult mai rezonabilă pentru scopurile de screening termic al populaţiei ar trebui să înceapă de la 37,4-37,5 grade Celsius, cel puţin pentru femei”, recomandă dr. Scărlătescu, în contextul valorii maxime a temperaturii corporale de 37,3 grade Celsius stabilită prin Hotărâre de Guvern în ceea ce priveşte limitarea răspândirii coronavirusului în starea de alertă.

Ce alte simptome pot însoţi febra

De foarte multe ori, febra nu este un simptom singular, ci este însoţită de alte manifestări, în funcţie de cauza care stă la baza acestora. Aceste simptome pot consta în:

• Transpiraţie abundentă
• Frisoane, tremurături
• Piele umedă şi fierbinte la atingere
• Dureri de cap şi de corp
• Oboseală, moleşeală
• Slăbiciune generalizată
• Lipsa poftei de mâncare
• Ritm cardiac accelerat
• Deshidratare

Sună de urgenţă medicul dacă febra durează de mai mult de 3 zile şi/sau este însoţită de vărsături, dureri puternice în piept, senzaţie de gât înţepenit, iritaţii apărute pe piele, dificultăţi la înghiţire.