Cât sunt de bune laxativele pentru organism?

Laxativele sunt suplimente alimentare sau medicamente care stimuleaza  tranzitului intestinal, fiind un remediu al constipaţiei. Există sub multiple forme şi se pot administra fie pe cale orală (soluţii, capsule, tablete), fie intrarectal (supozitoare, clisme).

Medicul gastroenterolog Adelina Popescu explică pentru CSID de ce laxativele nu trebuie luate timp îndelungat şi care sunt efectele pe care le au la nivelul organismului.

Tipuri de laxative

Laxativele pe cale orală se pot clasifica în: 

Recomandări

Ai probleme cu constipaţia? Iată câteva remedii laxative naturale

Pericolul abuzului de laxative

• laxative de volum (fibre din tărâţe, metilceluloză, psyllium). Se administrează cu multă apă şi acţionează prin creşterea volumului bolului fecal şi prin scăderea consistenţei acestuia, făcându-l mai uşor de evacuat. Aceste laxative sunt blânde şi pot fi utilizate pe termen lung; 
• emoliente – stimulează secreţia de apă şi sodiu în lumenul intestinal (spaţiul din interiorul intestinelor) şi produc lubrefierea bolului fecal;
• lubrefiante – acţionează prin înmuierea scaunelor; 
• iritante –se administrează doar pe durată scurtă de timp, deoarece dau dependenţă şi irită intestinul; 
• osmotice – cu efect rapid, cresc volumul şi scad consistenţa scaunelor.

Laxativele administrate pe cale rectală: supozitoarele cu glicerină – acţionează osmotic şi iritativ la nivelul colonului; clismele – efect de creştere a volumului şi de scădere a consistenţei scaunului.

Reguli importante: În general, trebuie să bem 8-10 pahare de apă (circa 2 litri de lichid pe zi) şi să evităm consumul cronic.

Reacţiile adverse ale laxativelor

Reacţii adverse frecvente ale folosirii laxativelor pot fi balonarea, crampele abdominale, flatulenţa.  

Acestea  pot fi diminuate prin reducerea dozei iniţiale şi creşterea treptată a dozei laxativelor orale. Administrate pe termen lung pot crea dependenţă şi pot interfera cu absorţia Ca şi a vitaminei D, ducând la osteopenie şi osteoporoză.

Abuzul de laxative poate duce la paralizie intestinală, constipaţie, sindrom de intestin iritabil, insuficienţă renală, deshidratare, melanozis coli (coloraţie maronie a mucoasei peretelui colonic ce poate predispune la cancer de colon).

Pentru pacienţii cu constipaţie episodică, laxativele se administrează doar până la reglarea tranzitului. Pentru cei cu constipaţie cronică, tratamentul este complicat şi de lungă durată, dar, de cele mai multe ori, fără succes, aceşti pacienţi devenind dependenţi de laxative.

O alternativă eficientă poate fi şi consumul alimentelor cu efect laxativ, care au un conţinut crescut de fibre. Un exemplu elocvent ar fi prunele uscate: circa 6 prune pe zi, consumate în două tranşe, împreună cu o cantitate adecvată de apă, pot creşte volumul şi scade consistenţa scaunului.

Alte alimente cu efect laxativ pot fi: migdalele, sucul de mere, cafeaua, sfecla roşie, strugurii, kiwii, sucul de portocale, bulionul, ceaiul de museţel, nucile, broccoli, uleiul de măsline etc.