Durerile în piept sunt adesea asociate cu un infarct, însă există numeroase alte cauze care pot da acest simptom.
Dacă sunt însoţite de alte manifestări, durerile în piept pot ascunde afecţiuni cronice, unele foarte periculoase, şi ar fi bine să stabileşti urgent o consultaţie medicală. Iată câteva dintre cauzele care pot favoriza apariţia durerilor în piept!
Durerile în piept: cauze care pot duce la apariția acestui simptom
Această afecţiune gravă apare atunci când un cheag de sânge ajunge la plămâni şi împiedică irigarea acestora cu sânge. Durerile în piept sunt specifice acestei afecţiuni şi apar în special atunci când respiri adânc, tuşeşti, mănânci sau te apleci.
De asemenea, poate fi observată o înrăutăţire a simptomelor când faci efort şi care persistă inclusiv în stare de repaus. Mergi de urgenţă la medic, pentru că cheagul de sânge se poate mări, ducând la deces!
Pe lângă durerile în piept, poţi avea senzaţia că rămâi fără aer, că inima îţi bate puternic şi că îţi amorţesc mâinile sau picioarele.
Un eveniment stresant poate fi factorul declanşator al unor astfel de simptome sau pot apărea din senin, fără o cauză anume. Atacurile de panică sunt destul de greu de ţinut sub control, aşa că este indicat să ceri ajutorul unui specialist.
Veziculele apărute pe piept sau pe spate, însoţite de dureri în piept, pot semnala infecţia cu virusul varicelo-zosterian. Varicela este una dintre cele mai frecvente boli contagioase şi se transmite foarte uşor, pe cale respiratorie, prin intermediul mucoaselor bucale şi nazale, tuse, strănut.
Deşi apare de regulă la copiii mici, şi adolescenţii sau adulţii sunt afectaţi, aceştia prezentând simptome mult mai grave şi un risc crescut de complicaţii (în special femeile însărcinate, cele care au sistemul imunitar slăbit sau cae au urmat un tratament pe termen lung cu aspirină). Tratamentul se stabileşte de medic, în funcţie de vârsta pacientului şi de severitatea simptomelor.
Tusea, constipaţia şi efortul prelungit pot pune presiune pe o regiune situată imediat sub plămâni, care uneşte stomacul de esofag, care favorizează deplasarea unei porţiuni din stomac, afecţiune numită henie hiatală.
Durerile în piept sunt un simptom al acestei afecţiuni, la fel şi balonarea, durerea în gât sau gustul acru în gură. În majoritatea cazurilor, nu este necesară intervenţia chirurgicală, dar trebuie să mergi la medic pentru un tratament care să amelioreze simptomele.
Acestea sunt „pietricele” care se acumuleză în vezica biliară şi care pot bloca ureterul (tractul urinar). Dacă se întâmplă acest lucru, poţi experimenta dureri de stomac apărute din senin, care pot radia spre piept, spate sau umărul drept.
Se întâmplă adesea ca astfel de simptome să apară în cursul nopţii, ca urmare a unei mese copioase luate la ceas de seară.
Pot apărea atunci când consumi multe citrice, fumezi, iei aspirină ori alte medicamente noninflamatoare, bei alcool sau mănânci foarte mult seara. Arsurile pot fi însoţite de transpiraţie excesivă, durere în piept, în maxilar sau în gât şi greaţă. Mergi la medic dacă ai astfel de simptome!
Este o boală cu transmitere sexuală ce îţi poate afecta plămânii. Printre simptomele acestei boli amintim: erupţiile cutanate, oboseala, durerile de cap, durerile musculare.
În anumite situaţii, sifilisul duce la acumularea de lichid la nivelul plămânilor, ceea ce favorizază apariţia durerilor în piept şi a tusei cu mucus.
Senzaţia de constricţie la nivelul pieptului este un simptom caracteristic al astmului, la fel şi tusea, respiraţia şuierătoare şi senzaţia de lipsă de aer.
Astmul poate fi declanşat de numeroşi factori, de la praf până la anumite alimente, polen sau blana animalelor. Dacă ai astfel de simptome, mergi la medic pentru un tratament corespunzător!
Dacă circulaţia sângelui este proastă, e posibil ca inima să nu primească suficiente substanţe nutritive şi să fie slăbită; astfel, pot apărea simptome precum presiunea pe piept, numită şi angină pectorală.
Unele persoane acuză dureri în umeri, braţe, gât, maxilar sau de spate. Angina poate fi declanşată de stres, mâncăruri grase sau exerciţii fizice intense. De asemenea, poate apărea şi pe fondul unui nivel crescut al colesterolului sau al tensiunii arteriale, dacă ai diabet sau nu faci deloc mişcare.
Cunoscută şi sub denumirea de apă la plămâni, pleurezia este o afecţiune respiratorie cauzată de inflamarea pleurei, ţesutul subţire care acoperă plămânii şi căptuşeşte cavitatea toracică.
Se manifestă prin dureri în piept atunci când tuşeşti, strănuţi sau respiri adânc. Dacă apar manifestări precum febra sau durerile persistă mai mult de câteva zile, mergi la medic!